FACTORI DE DECIZIE DIN ŢARA NOASTRĂ, ÎNGRIJORAŢI DE ATITUDINEA COMISIEI EUROPENE  Democraţia europeană - varză de Bruxelles

Comisia Europeană nu urmăreşte să rezolve actuala criză a refugiaţilor, ci să instituie un nou stil de gestionare a relaţiei cu statele membre ale Uniunii. Un stil de mafiot cu guler alb, prin care Comisia se comportă de parcă ar avea în gestiune o cooperativă europeană, unde toţi trebuie să muncească, dar primii care îşi împart roadele sunt şefii şi rudelor lor. Aici deciziile sunt luate de "conducere", fără ca ceilalţi membrii de cooperativă să aibă dreptul să fie informaţi corect, darămite să fie consultaţi cu adevărat.

Oficialii români participanţi la dezbaterea de ieri au făcut o serie de relatări avizate, de natură să susţină pe deplin această concluzie, precum şi să genereze în atmosferă nedumerirea generală cu privire la ce este acum Uniunea Europeană, organism în care România a intrat în anul 2007.

Leonard Orban, în calitatea sa actuală de consilier prezidenţial şi de fost comisar european, a evidenţiat maniera total netransparentă în care a acţionat Comisia Europeană cu privire la criza imigranţilor, prin faptul că a ignorat consensul pe care l-au avut liderii europeni, la începutul anului curent, în privinţa cotelor voluntare de redistribuire a imigranţilor. Fostul comisar spune că, în schimb, Comisia a pus insistent pe masa negocierilor ideea cotelor obligatorii, solicitând chiar ca statele membre să voteze în acelaşi fel - votul dirijat era specific regimurilor comuniste, nu o practică democratică - până când a obţinut acceptarea lor, speculând sistemul majorităţii calificate şi oportunismul celor au renunţat la opoziţia lor iniţială.

Comisia Europeană ignoră, în continuare, însăşi esenţa soluţiei pe care a impus-o: "tratează efectele, nu cauzele", cum a calificat-o Leonard Orban. Cauza aparentă a actualei crize a imigranţilor este războiul civil din Siria, în privinţa căruia România a avut cea mai consecventă şi clară poziţie din întreaga Europă: delimitarea de intervenţionismul cerut făţiş de unii lideri europeni şi menţinerea echidistanţei în raport cu toate părţile implicate în conflict.

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, acuză astăzi statele est-europene, opozante ale cotelor obligatorii de imigranţi, că nu respectă, nu înţeleg şi nu aderă la "valorile europene", dar este acelaşi preşedinte francez care, ani la rând, a solicitat vehement înlăturarea de la putere a omologului sirian, Bashar Al-Assad, ignorând evidenţa faptului că presiunile externe alimentează războiul pe teritoriul sirian, implicit amorsează exodul actual.

Europarlamentarul Ramona Mănescu, în dubla sa calitate de membru în Comisia de Afaceri Externe a Partidului Popular European şi vicepreşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Liban, Siria, Egipt şi Iordania, a punctat faptul că Uniunea "a manifestat nehotărâre şi non-intervenţie cu privire la criza din Siria", pentru ca acum, potrivit ambasadorului Sergiu Celac, "să fie luată prin surprindere, pe teme absolut previzibile". Consecinţa este că refugiaţii sirieni din taberele din Liban, cu care Ramona Mănescu a discutat personal, "sunt dezamăgiţi de Uniunea Europeană, ei îşi doresc să revină în Siria, nu să vină în Europa".

Comisia Europeană nu are o viziune pentru toată Uniunea, doar aplică o soluţie pe termen scurt, pe care unele state membre o consideră benefică pentru ele însele, pe termen lung. Leonard Orban a subliniat eroarea ce derivă din faptul că opţiunile impuse de Comisie nu iau în calcul "mişcările secundare" pe care le vor antrena deciziile actuale: "ce faci cu refugiaţii care nu vor vrea să stea în România? Ce faci cu cei care vor obţine azil, după care vor pleca în altă ţară europeană?". Acestea sunt întrebări fără răspuns, dar sunt stringente în condiţiile în care, "din luna august, fluxurile migratorii au crescut extraordinar de mult", după cum a indicat consilierul prezidenţial.

Potrivit Ramonei Mănescu, informările circulate la nivelul Parlamentului European arată că, în rândul imigranţilor care ajung în Europa, sunt mulţi simpatizanţi ai Statului Islamic, prin urmare "este o chestiune de timp până când vom avea probleme". Pe de altă parte, europarlamentarul român a deplâns şi o altă realitate: "Partenerii europeni aleg, nu ştiu din ce motiv, să nu asculte opinia României, după care vin să ne spună că am avut dreptate, dar aroganţa costă". Opinia sa a fost completată de Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Marea Neagră, conform căruia "Occidentul este iritat că Estul şi-a permis, pentru prima dată, această atitudine frustă de refuz".

Ramona Mănescu a criticat inconsecvenţa Comisiei Europene în raport cu propria-i agendă: la investirea lui Jean-Claude Juncker, problema critică era şomajul tinerilor europeni, de aici prioritatea creării de locuri de muncă pentru aceştia. Acum, însă, Germania spune că Europa are nevoie de imigranţi.

Tasin Gemil, director al Institutului de turcologie şi studii central-asiatice din cadrul Universităţii Babeş - Bolyai, a apreciat ieri că "această criză a imigraţiei este o criză a Uniunii Europene. După criză, Europa va fi altfel".

Aşadar, Uniunea Europeană şi-a pus pe raft problemele pe care le avea în interiorul ei înseşi cu mai buna integrare a statelor membre şi armonizarea funcţionării acestora în cadrul organizaţiei europene. În schimb, a luat în braţe problema integrării imigranţilor pe care Germania continuă să-i cheme în număr tot mai mare.