FBI: Lipsa unei legi privind retenţia datelor afectează colaborarea instituţiilor din SUA şi România

Lipsa unei legi de retenţie a datelor afectează capacitatea de colaborare a instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România, apreciază Russell Ashenden, ataşatul FBI la Bucureşti, subliniind însă că e nevoie de un echilibru între protecţia securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile.

"Lipsa unei legi româneşti referitoare la retenţia datelor afectează capacitatea de colaborare instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România. Este important să existe un cadru legal pentru ca anchetatorii să aibă instrumentele necesare colectării informaţiilor şi dovezilor necesare pentru combaterea ameninţărilor comune, precum crima organizată, corupţia în sistemul public, infracţionalitatea cibernetică şi terorismul", susţine Russell Ashenden, ataşatul FBI din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, răspunzând unei întrebări a Agenţiei MEDIAFAX în cadrul unei serii de întrebări ale unor jurnalişti români adresate cu ocazia vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a făcut-o în România.

Pe de altă parte, Ashenden atrage atenţia că, aşa cum se întâmplă şi în SUA, legiuitorii din România "ar trebui să găsească un echilibru între protejarea securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile".

Întrebat care este gradul de încredere în serviciile româneşti în urma acuzaţiilor aduse recent de un membru important al fostei administraţii prezidenţiale, ataşatul FBI a precizat că "parteneriatele SUA cu instituţiile de aplicare a legii şi serviciile secrete din România sunt la fel de puternice ca întotdeauna".

"Colaborările noastre sunt semnificative şi productive pentru că ne înţelegem reciproc şi dorim să ne unim forţele pentru a-i proteja pe cetăţenii pe care ii slujim de infracţionalitatea organizată transfrontalieră, de infracţiuni informative şi terorism", a punctat Russell Ashenden.

Întrebat despre implicarea FBI în dosarele Microsoft şi EADS, oficialul american a spus că nu poate comenta cu privire "la existenţa sau stadiul unor posibile anchete aflate în curs de desfăşurare în SUA sau în România".

Pe de altă parte, el a subliniat că FBI are "o excelentă relaţie de colaborare cu sistemul românesc de justiţie penală". "În ultimii ani, România a înregistrat mari progrese în anchetarea şi urmărirea penală în cazuri de înaltă corupţie", a spus ataşatul FBI.

Rugat să aprecieze care este riscul unor atentate jihadiste în România, mai ales după cele de la Paris, Russell Ashenden a afirmat că, "deşi în continuare scăzut, riscul este în creştere, aşa cum s-a văzut în întreaga Europă". "Trebuie să continuăm să colaborăm şi să rămânem vigilenţi pentru a combate ameninţarea", a mai spus ataşatul FBI.

Întrebările au fost adresate de mai mulţi ziarişti în contextul vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a efectuat-o pe 3 martie în România.

În cadrul vizitei, James Comey a avut întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta, cu noul director al SRI Eduard Hellvig.

La discuţiile de la Preşedinţie şi Guvern au asistat şefii serviciilor româneşti de informaţii, precum şi vicepremierul cu atribuţii pe zona siguranţei, Gabriel Oprea.

Totodată, directorul FBI, James Comey, s-a întâlnit cu procurorul general al României, Tiberiu Niţu, cu procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi cu procurorul şef interimar al DIICOT, Giorgiana Hossu.

Potrivit unui comunicat de presă al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în cadrul întâlnirii au fost abordate subiecte ce vizează cooperarea inter-instituţională precum şi proiectele comune aflate în derulare potrivit competenţelor celor două structuri specializate.