EnglishAr trebui să socotesc drept victorie defiinţarea pieţei Rasdaq, desfiinţare stabilită prin legea publicată în Monitorul Oficial din 24 octombrie 2014 (cu exact două zile înainte ca piaţa Rasdaq să împlinească optsprezece ani de la primele sale tranzacţii, făcute pe şest la 26 octombrie 1996), pentru că am socotit-o de la început o piaţă ilegală şi am şi scris asta, îndelung.
Dar, de fapt, este o tristeţe, pentru că în aceşti optspezece ani, Rasdaq nu a reuşit să devină o piaţă legală, iar desfiinţarea ei , deşi conformă cu argumentaţia adusă de mine, totuşi nu este un rezultat al argumentelor mele, ci al presiunii exercitate de Comisia Europeană, care ne-a ameninţat cu infringementul, dacă nu clarificăm statutul legal al acestei pieţe.
Am susţinut că piaţa este ilegală, deoarece tranzacţiile de pe Rasdaq nu au vehiculat titluri care să aibă statutul juridic de acţiuni, întrucât subscripţiile din procesul de privatizare în masă au fost vărsate, ca liste, direct din Institutul de Management şi Informatică (IMI) fără să mai treacă pe la societăţile emitente, unde să aibă loc, în acord cu legea, adunările generale ale acţionarilor, astfel încât să fie consolidate Registrele Acţionarilor şi ale Acţiunilor.
Prin urmare, pe Rasdaq s-au tranzacţionat, timp de optsprezece ani, subscripţii ale cetăţenilor din procesul de privatizare în masă, iar nu acţiuni.
Am semnalat faptul, încă de la sfârşitul anului 1996, iar în ianuarie 1997, am arătat că una dintre consecinţele acestei abateri de procedură a condus la tranzacţionarea de acţiuni "fantomă" Petrotrans (o societate care nu mai exista de şase luni).
Aceasta este fisura juridică fundamentală a pieţei Rasdaq, din care decurg celelalte abateri de la lege, care niciodată nu au mai putut fi corectate.
Este un rezultat al presiunilor guvernului, ale autorităţii de supraveghere şi reglementare condusă de Ştefan Boboc (care ulterior a făcut puşcărie) şi al United States Agency for International Development (USAID), ea însăşi grăbită să-şi raporteze succesul din Balcani Congresului SUA, fără să ducă prea mare grijă sorţii ulterioare a pieţei româneşti.
Odată constituită, piaţa Rasdaq a funcţionat drept aspirator al subscripţiilor cetăţenilor împroprietăriţi în procesul de privatizare în masă, adeseori, prin proceduri considerate drept ilegale de autoritatea de supraveghere, de atunci - CNVM - , deposedându-i pe acţionari la preţuri practicate în afara pieţei, cu mult mai scăzute decât cele din piaţă.
Pe de altă parte, piaţa a fost folosită pentru preluări de societăţi, în mâinile unor investitori, care ulterior nu au mai fost în niciun fel interesaţi de piaţă.
O mie cinci sute de societăţi listate acolo, din cele şase mii vărsate la grămadă, nu înregistraseră mai mult de două tranzacţii cu câte patru zeci de acţiuni fiecare, la trei ani după inaugurarea pieţei.
Mii de societăţi au figurat, letargic, în piaţa Rasdaq, fără să prezinte niciun fel de interes investiţional, timp de optsprezece ani.
Cu cinci ani în urmă, o comisie de experţi spanioli, trimisă de Uniunea Europeană, a constatat situaţia şi a recomandat autorităţii de supraveghere să delisteze societăţile inactive, dar Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a şovăit în aplicarea măsurilor (pe care deja le adoptase), în faţa reacţiei virulente a brokerilor.
Câteva proiecte, pentru desfiinţarea pieţei Rasdaq au fost elaborate de CNVM, dar şi de oameni politici, însă ele au fost mereu tărăgănate, această stare de indecizie, fiind curmată numai prin fermitatea Comisiei Europene, care s-a concretizat, acum, în Monitorul Oficial, din 24 octombrie. Deşi pot să spun: "Iată, am avut dreptate!", aceasta nu este o victorie, ci o pierdere.
Am pierdut o potenţială piaţă over the counter (OTC), dar mai ales, am pierdut optsprezece ani în mentalitatea greşită că, de fapt, am avea-o şi este funcţională.
Prin asta am pierdut o alternativă viabilă pentru valorificarea economisirilor (atât ale cetăţenilor, cât şi ale întreprinderilor); am pierdut optsprezece ani în care, prin acest instrument, am fi putut dirija fluxurile financiare către întreprinderile care merită să sporească; am piedut optsprezece ani prin care piaţa de capital s-ar fi putut dezvolta suficient, încât să devină un bun furnizor de informaţie pentru politicile economice guvernamentale şi ale întreprinderilor private.
Piaţa Rasdaq a funcţionat ca o piaţă de preluări şi atât, ea nu şi-a jucat rolul pe care trebuia să îl joace în economie.
Desfiinţarea pieţei Rasdaq este o tristeţe, dar consacră legalitatea.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Asa a si fost
(mesaj trimis de Prale în data de 27.10.2014, 08:04)
Rasdaq s-a infiintat la pachet cu legile de privatizare in masa. Era de intuit ca pe termen lung (18 ani e deja termen lung) isi va fi incheiat 'misiunea' istorica. De fapt Rasdaq a fost, vrand-nevrand, un mediu de tranzactionare pentru consolidarea actionariatului. Trebuis sa admitem ca marea majoritate a societatilor tranzactionate nu a avut niciodata vocatie de firma publica, listata la o bursa, de aici consecintele. In schimb pentru brokeri a fost un debuseu de a rostogoli ceva, in lipsa altor instrumente. Asadar pe ansamblu existent efemera a Rasdaq a servit destule interese. Daca a facut-o pe un fond legal? Asta-i cu totul alta discutie, poate la fel de semnificativa ca doctoratul lui Ponta.
Si in ceea ce priveste rolul USAID, probabil ca e correct ca respectivii au insistat sa raporteze o implementare de success, insa propunerile lor nu au avut o contraparte locala care macar sa se indoiasca (ergo cogito). Insa e foarte usor sa dam vina pe altii.
Fara sa tin partea consultantului in general (si chiar si in particular USAID ca reprezentant al unchiului Sam), acesta propune, dar nu dispune. In final decidentul raspunde. El isi ia si meritele, cand lucrurile merg bine, si 'scatoalcele' cand evolutia e nefericita.
1.1. Calatoria continua! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 27.10.2014, 09:06)
Nu, domnule Prale.
1) In toamna anului 1995, USAID a descins pe malurile Dimbovitei, cu intentia declarata public sa creeze piata Rasdaq, nu ca piata de preluari, ci pentru ca Romania sa devina cea mai importanta piata de capital din Balcani.
Esec: Romania nu a devenit niciodata cea mai importanta piata de capital;
2) Ilegalitatea pietei Rasdaq se datoreaza, in principal, consultantilor USAID si pot preciza si numele cetatenei Sarah Ackerman, cea care a poruncit listarea fortata a societatilor privatizate (teoretic, ai avea dreptate ca nu consultantii decid, dar, practic, cine da banii, acela porunceste - Rasdaq-ul s-a facut pe bani americani).
Ne-am halosit la 25 de milioane de dolari de la americani (se pare ca vreo 3 milioane au finantat campania electorala a lui Ion Iliescu, gaura la care au fost convocate bancile romanesti sa o astupe, primind, in schimb, proprietatea Depozitarului) si pentru firimiturile astea, ne-am ratat sansele reale sa devenim cea mai importanta piata din Balcani.
Cam nasol...
Mai avem multe mizerii de indurat, calatoria continua!
1.2. Sa mai dezbatem (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Prale în data de 27.10.2014, 11:29)
0) Nu ma domni, Make, sa ramanem colocviali! Sper ca nu ti-am dat motive sa te indoiesti de respectful meu. Doar ca avem opinii pe alocuri diferite.
1) Tu sugerezi ca drumul spre iad e pavat cu intentii bune...Totusi, asa se vedea Romania de la Washington in acel moment, un pestisor gras si imobil, fara prea multe alte abilitati decizionale sau competente. Sa nu uitam si ca USAID e o institutie birocratica cu conotatie politica. Nu e un lucru de blamat ca au vrut sa faca Romania cea mai importanta piata de capital din Balcani. Iar esecul nu poate fi pus pe seama lor. A cata oara dam vina pe altii pentru neputinta (sau rea-putinta) noastra? Poate au si ei vina unei superficialitati in abordare, dar motivele fundamentale sunt la noi. Poate revenim alta data la acest aspect.
Esential este ca nici azi nu avem cea mai importanta piata de capital din regiune, desi CEO-ul BVB s-a angajat la acest lucru (sau similar) - tot cu bune intentii...presupun. Daca nu ne iese va fi vina lui, nu-i asa? Ca e cel mai simplu.
In fine, raman la parerea ca intentiile bune ar trebui sa prevaleze in context. Nici nu vreau sa-mi imaginez cum ar fi fost pe partea cealalta, din est, ca-n bancul cu Mercedesul care era de fapt bicicleta si nu i s-a dat, ci i s-a luat.
3) La 2) raspund cand mai am timp. Ca tara ai de facut niste alegeri strategice. Deocamdata, in lumea noastra nu exista alegeri perfecte. Toate sunt compromisuri (in sensul de a lua ceva si a da ceva). Unele sunt mai rele, altele mai bune. Chiar daca suna banal, asta e realitatea. Asa ne-am asumat noi, vestul, nu estul. Diferentele in executie le fac oamenii de la putere, adica reprezentantii nostri, Dupa 25 de ani acestia continua sa faca un joc umil si incompetent.
1.3. pai nemernicia (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de alex în data de 27.10.2014, 21:43)
nu este la romanii implicati acolo? dam vina pe americani? de parca spaga s-ar lua singura, fir-ar sa fie. sar banii in buzunar de nu se poate opune bietul roman.
1.4. pai bine (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de alex în data de 27.10.2014, 21:48)
americanii au vrut sa faca din romania cea mai mare piata de capital din regiune. si au trimis niste consultanti si 25 e milioane de dolari. dar AU VRUT SI ROMANII SA DEVINA CEA MAI MARE PIATA DE CAPITAL? nema. va spun eu cum este cu Romania: nu stim decat sa ii luam pe prosti e altii care incearca sa ne traga inainte si le dam la gioale din invidie ca de ce merg inaintea noastra. e o scarba tara aceea, domnule Make. si daca va veti uita atent si obiectiv, scarba se datoreaza populatiei. nu este nici vina americanilor, nici a rusilor si nici a japonezilor pentru spaga, mizeria si rahatul din Romania. ese vina romanilor. dar, in schimb, daca ii intrebati, sa vedeti ce batut cu caramida in piept cat de patrioti sunt ei. o tara de kooooorve morale. un bordel.
1.5. Cum ziceam, revin cu 2) (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Prale în data de 28.10.2014, 08:20)
Era mai bine sa nu avem Rasdaq deloc? Sau trebuia sa asteptam ad calendas pana cand s-ar fi strans deciziile AGA de listare - legal?
Sau mai bine trebuia sa lasam descentralizata tranzactionarea post-PPM? Adica totalmente fara reguli, fara transparenta, fara nimic. Era mai corect? Pentru actionarii mici? Pentru integratori? Pentru brokeri? Sau pentru cine?
Poate ca singurul 'detaliu' care chiar trebuia facut altfel era ca statul sa fi decis conditionarea transferului de titluri catre populatie ante-factum, conditia fiind tranzactionarea obligatorie pe o piata organizata. Apoi, in mod democratic, noii actionari, cu majoritatea legala, puteau decide 'inchiderea' societatii sau mutarea pe o alta piata.
Un astfel de scenariu nu raspunde la intrebarea cum ar fi ajuns Romania cea mai importanta piata de capital din Balcani. Care erau sansele 'reale'?
Nimic despre Ion Iliescu.