FINANŢARE EUROPEANĂ ÎNCEPÎND CU ANUL 2007: 600 de milioane de euro pentru pensionarii din agricultură

Gradul ridicat de fărîmiţare a suprafeţelor agricole le-a determinat pe autorităţi să apeleze la metode obişnuite în vest, însă destul de stranii pentru noi. Ministerul Agriculturii intenţionează să plătească fermierii ce deţin suprafeţe mici de pămînt şi care se pensionează înainte de vreme, pentru a stimula creşterea mărimii medii a exploataţiilor. Suma necesară unui astfel de program ar putea ajunge la 600 de milioane de euro.

Nicolae Istudor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), afirmă că, de fapt, este vorba despre două tipuri de pensii: "Pe de o parte, vorbim de pensia complementară, acordată doar proprietarilor de pămînt şi apoi de pensia timpurie, de care pot beneficia atît proprietarii de pămînt, cît şi angajaţii în agricultură. Un fermier în vîrstă de peste 55 de ani va primi o pensie suplimentară dacă îşi arendează sau concesionează pămîntul unor ferme mai mari, comerciale".

Potrivit lui Nicolae Istudor, banii de la Uniunea Europeană vor suplimenta pensia acordată de statul român, pînă la un nivel considerat acceptabil. În prezent, pensia unui agricultor este de circa 25 de euro pe lună. Autorităţile au calculat că "un trai decent" în zona rurală ar presupune circa 75 de euro pe lună. "Diferenţa de 50 de euro pe lună va veni din fondurile Uniunii Europene", explică oficialul MAPDR. Potrivit aceleiaşi surse, circa un milion de persoane vor primi aceşti bani, suma totală ajungînd la 600 de milioane de euro. Nicolae Istudor afirmă că dreptul de proprietate asupra pămîntului nu intră în discuţie, fiind vorba doar de arendarea acestuia.

• Modelul polonez, sursă de inspiraţie pentru programul autohton

De programul mai sus menţionat beneficiază un milion de persoane din mediul rural al Poloniei. "Trebuie să studiem cu atenţie experienţa lor pentru că nu este clar ce se întîmplă atunci cînd fermierul decedează şi lasă moştenire pămîntul mai multor urmaşi", afirmă oficialul MAPDR. Acest fapt ar da peste cap programul guvernamental, care îşi propune să mărească dimensiunile exploataţiilor agricole.

Pe de altă parte, pensia suplimentară nu se mai acordă peste vîrsta de 70 de ani. "Nu avem răspuns încă la această problemă, va trebui să ne inspirăm din nou din experienţa poloneză", adaugă Nicolae Istudor.

Semnalele primite de către Ministerul Agriculturii sînt încurajatoare. "Mulţi oameni mi-au spus că ar fi de acord să arendeze pămîntul încă de mîine, dacă s-ar putea. Din păcate, nu putem demara acest program mai devreme de 2007, cînd vom deveni membri ai Uniunii Europene", mai afirmă oficialul guvernamental.

O altă problemă cu care se vor confrunta autorităţile în introducerea pensiilor complementare şi timpurii se referă la durata pe care se arendează pămîntul. Evident, arendaşii ar prefera o durată cît mai lungă, pentru a-şi amortiza investiţiile. "Nu putem totuşi concesiona pămîntul pe 49 de ani, aşa cum procedează Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Mai curînd vom avea perioade de 10-15 ani", mai spune Istudor.

În Polonia, venitul fermierilor, inclusiv pensia suplimentară, se ridică la 100 de euro, faţă de "ţinta" de 75 de euro pe care vor să o atingă autorităţile noastre în 2007.

De succesul programului pensionării fermierilor de peste 55 de ani depind atît performanţa agriculturii noastre, cît şi pacea socială din mediul rural.