FINANŢAREA EUROPEANĂ EDIŢIA A VI-A Proiectele de mediu vor trece sub coordonarea Ministerului Fondurilor Europene

Investiţiile de mediu au fost incluse, pentru perioda 2014-2020, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, conform Acordului de Parteneriat aflat încă în faza de negociere, după cum ne-a spus Ciprian Ghioc, director general în cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). Domnia sa ne-a precizat că programul va fi gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management, acesta fiind în pregătire şi neaprobat.

Alocarea bugetară provizorie aferentă sectorului de mediu este de aproximativ 3 miliarde euro din surse nerambursabile, pentru noul buget european.

În vederea creşterii gradului de absorbţie, Autoritatea de Management pentru POS Mediu şi-a propus realizarea mai multor măsuri, printre acre se numără menţinerea ritmului alert în procesarea cererilor de rambursare şi a plăţilor către beneficiari. În acest sens, domnul Ghioc ne-a declarat: "Trebuie punctat faptul că AM POS Mediu şi-a modificat şi reauditat, în cursul anului 2013, procedurile interne de lucru, astfel încât procesarea cererilor de rambursare, ce include deplasări la beneficiari pentru verificarea lucrărilor din punct de vedere tehnic şi financiar se face, în prezent, în maxim zece zile, comparativ cu 55 de zile - termenul reglementat anterior".

Alte măsuri avute în vedere sunt continuarea asigurării fluxului financiar necesar plăţilor către beneficiari; sprijinul continuu dat beneficiarilor şi mobilizarea antreprenorilor şi a consultanţilor prin implicarea activă a tuturor factorilor decidenţi, participarea la şedinţele lunare de progres ale beneficiarilor şi/sau organizarea de întâlniri de lucru pe teme specifice, atât la sediul AM sau al beneficiarilor, cât şi pe şantiere, pentru monitorizarea progresului proiectelor şi discutarea situaţiilor apărute în implementare; monitorizarea continuă a proiectelor, cu o atenţie deosebită asupra acelor contracte cu risc de nefinalizare şi a celor aflate în impas din diferite motive;

monitorizarea permanentă a previziunilor privind Cererile de Rambursare/Cererile de Plată şi urmărirea respectării acestora de către beneficiari.

Totodată, se urmăreşte analiza proiectelor care au început cu fonduri de la bugetul de stat pe alte programe de finanţare naţională, aflate încă în implementare şi pentru care, din cauza constrângerilor bugetare, nu mai sunt asigurate plăţile necesare finalizării lucrărilor, astfel încât, dacă sunt întrunite condiţiile de eligibilitate specifice POS Mediu, să poată fi evaluate şi aprobate cu finanţare nerambursabilă. "Avantajul acestei abordări este că fondurile plătite deja pe aceste proiecte de către statul român pot fi solicitate spre rambursare Comisiei Europene imediat ce proiectul este aprobat. Estimăm un volum financiar pentru aceste proiecte pe care AM POS Mediu le denumeşte «proiecte alternative» de aproximativ 500 milioane euro", după cum ne-a spus Ciprian Ghioc.

Având în vedere faptul că o serie de proiecte au un risc crescut de nefinalizare în perioada de eligibilitate, respectiv până la finalul anului 2015, există o iniţiativă legislativă pentru modificarea cadrului de reglementare naţional în ceea ce priveşte posibilitatea de supraangajare a fondurilor, astfel încât să se permită o contractare suplimentară. Supraangajarea pe care POS Mediu o are în prezent de aproximativ 120% din fondurile disponibile nu este suficientă pentru a maximiza utilizarea celor 4.412.470.138 euro din fonduri nerambursabile, potrivit sursei citate, care a menţionat: "Preocuparea AM POS MEDIU este ca la sfârşitul anului 2015 România să beneficieze de investiţii în sectorul de mediu utilizând alocarea integrală menţionată mai sus".

• Din cele 90 de proiecte majore aprobate pentru România, 69 sunt aferente POS Mediu

Prin POS Mediu sunt finanţate proiecte în următoarele domenii: extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată; dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea acesteia; reabilitarea zonelor poluate istoric; reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin modernizarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană; implementarea sistemelor adecvate de management în ariile naţionale protejate; protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere.

"Ca analiză comparativă, România are aprobate de către Comisia Europeană un număr total de 90 proiecte majore, dintre care 69 sunt aferente POS Mediu (76,6% din numărul total de proiecte majore), dintre care cele mai importante vizează infrastructura de alimentare cu apă, tratarea apelor uzate, managementul deşeurilor, sisteme urbane de încălzire, protecţia împotriva inundaţiilor şi eroziunea costieră". Conform Regulamentului CE 1083/2006, terminologia de "proiect major" se foloseşte dacă valoarea acestuia este mai mare de 50 milioane euro, decizia de aprobare fiind luată la nivelul Comisiei Europene.

• Corecţiile aplicate pentru neregulile descoperite - între 2% şi 100% din valoarea contractului

În contractarea proiectelor se interpun mai multe obstacole: puncte de vedere uneori divergente ale autorităţilor cu atribuţii în domeniul achiziţii; dificultăţi în adaptarea la documentaţiile standardizate; necunoaşterea legislaţiei achiziţiilor publice/lipsa de acţiune a beneficiarilor; obţinerea cu întârziere a autorizaţiilor de construcţie, a garanţiilor şi asigurărilor solicitate prin condiţiile contractuale şi/sau ritmul lent de derulare a lucrărilor; nerespectarea graficelor de execuţie aferente contractelor de lucrări; grad redus de mobilizare pe şantiere.

De asemenea, printre altele, a fost identificat un management financiar defectuos al proiectelor; deficienţe privind capacitatea instituţională a beneficiarilor; probleme financiare apărute la contractori; modificarea amplasamentelor aferente obiectivelor de investiţii din cadrul proiectelor; necorelarea în executarea lucrărilor finanţate prin diferite programe de investiţii; întârzierea în obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor de construire, a garanţiilor şi asigurărilor solicitate prin condiţiile contractuale; nerespectarea de către antreprenori a graficului de execuţie a contractelor; neasigurarea contribuţiei de la bugetele locale aferente obligaţiilor din contractul de finanţare; neînţelegeri apărute între asociaţii consorţiilor; corecţii financiare adresate beneficiarilor ca urmare a nerespectării legislaţiei comunitare şi naţionale.

În derularea POS Mediu, au fost descoperite în primul rând nereguli din punct de vedere administrativ (reducerea nejustificată a termenelor că urmare a publicării unui anunţ de intenţie; alegerea unei proceduri accelerate de atribuire a contractului; publicarea unor criterii de calificare şi selecţie discriminatorii, insuficient detaliate sau incomplete; utilizarea criteriului de atribuire "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" cu includerea unor factori de evaluare nerelevanţi şi/sau necuantificabili; excluderea automată a ofertantului cu preţul cel mai scăzut pentru a compensa/ justifica eventualele probleme care pot apărea în derularea ulterioară a contractului, fapt care denotă că proiectul a fost conceput şi pregătit insuficient sau prost; modificarea anunţului de participare prin clarificări şi nu prin publicarea unei erate; respingerea solicitării de modificare a datei-limită de depunere a ofertelor, cerută de ofertanţi; solicitarea de clarificări în timpul procesului de evaluare a candidaturilor/ofertelor în mod discriminatoriu; lipsa informaţiilor obligatorii a fi cuprinse la nivelul comunicărilor privind rezultatul procedurii de atribuire, situaţie care duce la depunerea de contestaţii; neacordarea unui interval rezonabil de timp pentru activitatea de evaluare a ofertelor/negocierea modificărilor contractuale; încheierea de acte adiţionale care modifică semnificativ contractul, afectând condiţiile iniţiale de atribuire).

Pentru neregulile constatate se aplică reduceri procentuale din valoarea contractului, în funcţie de gravitate, care variază între 2% şi 100%, după cum ne-a spus Ciprian Ghioc.

Alte nereguli constatate sunt cele aferente contractelor care necesită publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (obligatorie peste anumite valori, respectiv 130.000 euro la servicii şi 5.000.000 euro la lucrări). Printre acestea se regăsesc: nerespectarea procedurilor de publicitate; atribuirea de contracte de achiziţie pentru lucrări, servicii sau bunuri suplimentare atribuite fără aplicarea unei proceduri competitive, fără respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia naţională şi comunitară; achiziţia unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale; nedeclararea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie şi a factorilor de evaluare în documentaţia de atribuire sau în anunţul de participare; aplicarea de criterii de atribuire nelegale; stabilirea în documentaţia de atribuire sau în anunţul de participare a unor criterii de calificare şi selecţie sau a unor factori de evaluare nelegali; definirea insuficientă sau discriminatorie a obiectului contractului; reducerea obiectului contractului fără reducerea proporţională a valorii contractului; reducerea obiectului contractului cu reducerea proporţională a valorii contractului; aplicarea necorespunzătoare a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire.

De asemenea, nereguli au fost săvârşite şi pentru contracte care nu necesită publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene: nerespectarea cerinţelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate şi transparenţă; contracte de achiziţii pentru bunuri, lucrări sau servicii suplimentare atribuite fără competiţie adecvată, în absenţa unei urgenţe imperative rezultate din evenimente imprevizibile sau în absenţa unor circumstanţe neprevăzute; aplicarea unor criterii de calificare şi selecţie şi/sau a unor criterii de atribuire nelegale; încălcarea principiului tratamentului egal.

• Peste 8 miliarde lei - suma plăţilor către beneficiari

Referitor la numărul proiectelor depuse, reprezentantul ministerului de resort ne-a precizat: "În cazul POS Mediu, pentru Axele Prioritare 1 (sisteme de apă şi apă uzată), 2 (managementul deşeurilor şi siturilor poluate istoric), 3 (termoficare) şi 5 (prevenirea inundaţiilor şi eroziunii costiere) există portofolii de proiecte în care sunt incluse aplicaţiile propuse spre finanţare din fonduri europene. Pe măsură ce acestea sunt complete, iar cadrul instituţional este constituit, acestea sunt aprobate fie de Comisia Europeană, dacă valoarea lor depăşeşte 50 de milioane de euro, fie de Autoritatea de Management POS Mediu. Singură Axa Prioritară pentru care s-au organizat sesiuni de depunere de proiecte a fost Axa 4 privind managementul ariilor naturale protejate.

Axa Prioritară 6 este dedicată asistenţei tehnice pentru AM şi OI POS Mediu şi promovării Programului".

Astfel, au fost depuse 46 de proiecte pe Axa 1, cu o valoare totală de 23,6 miliarde lei, 40 pe Axa 2 (7, miliarde lei), 7 pe Axa 3, în valoare de 1,89 miliarde lei, 395 pe Axa 4 (din care 172 au fost respinse), cu o valoare totală de 2,49 miliarde lei, 37 pe Axa 5 (2,46 miliarde lei) şi 146 pe Axa 6, totalizând 644 milioane de lei.

Valoarea totală a plăţilor către beneficiari se ridică, în prezent, la peste 8 miliarde lei.

Ciprian Ghioc ne-a mai spus: "Sumele totale rambursate de către Comisia Europeană în luna mai 2012 erau în cuantum de 197.172.519,16 euro, rata de absorbţie fiind puţin peste 4%. Programul POS Mediu avea o corecţie preventivă de 25%, plăţile către România erau suspendate şi existau premisele nefavorabile de a fi blocate definitiv fondurile pentru sectorul de mediu. Eforturile Autorităţii de Management au condus la rescrierea procedurilor operaţionale, obţinerea unui audit favorabil care certifica funcţionalitatea sistemului, deblocarea plăţilor către România, evitarea pierderilor financiare prin dezangajare automată a fondurilor la sfârşitul anului 2012, respectiv 2013 şi păstrarea unui mecanism de rambursare coerent şi rapid până în prezent".