Finanţele UE nu sunt încă imune la încălcările statului de drept

De când cadrul juridic al UE a fost consolidat în ianuarie 2021 prin Regulamentul privind condiţionalitatea, se poate răspunde acum mai eficient la încălcările statului de drept. Împreună cu alte mecanisme de protecţie din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi al politicii de coeziune, cadrul prevede posibilitatea luării unor măsuri bugetare împotriva unor astfel de încălcări în membre, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, totuşi, scutul existent pentru apărarea valorilor fundamentale are puncte slabe şi nu garantează încă o protecţie deplină a intereselor financiare ale UE, se arată într-un raport publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană.

În prezent, Ungaria şi Polonia sunt afectate de mai multe măsuri bugetare legate de statul de drept, cu un impact estimat la aproximativ 22 de miliarde de euro şi, respectiv, 134 de miliarde de euro. Acestea sume nu sunt însă deocamdată tangibile, deoarece ele nu numai impactul potenţial asupra plăţilor şi a angajamentelor viitoare până la sfârşitul deceniului. Cu alte cuvinte, consecinţele bugetare directe sunt deocamdată mult mai mici decât le-ar putea sugera aceste cifre. De ceaaltă parte, blocarea de fonduri UE ar putea submina realizarea programelor şi a obiectivelor de politică ale UE, în situaţii în care un guvern nu îndeplineşte obligaţiile. Cetăţenii ar putea să fie primii care vor resimţi efectele negative, avertizează auditorii. De exemplu, se poate întâmpla ca studenţii să nu mai poată participa la programul de schimb Erasmus+.

"Noile protecţii ale UE în ceea ce priveşte statutul de drept sunt un pas înainte lăudabil" , a declarat doamna Annemie Turtelboom, membra Cur responsabilă de audit. "Dar există unele fisuri în această armură: statutul de drept este o valoare fundamentală a UE, care merită, cu siguranţă, un sistem mai rezistent."

În singurul caz în care s-au luat măsuri în temeiul Regulamentului privind condiţionalitatea (Ungaria, 2022), propunerea de a bloca fonduri era justificată în mod adecvat. Pe de altă parte însă, pentru alte ţări în afara Ungariei, auditorii nu au putut verifica întotdeauna motivele pentru care să folosească un instrument şi nu altul. Prin urmare, concluzia lor că Comisia Europeană nu poate demonstra în mod transparent că interesele financiare ale UE sunt protejate în mod adecvat în toate statele membre.

În plus, auditorii UE au semnalat mai multe riscuri care ar putea submina în mod semnificativ eficacitatea pe termen lung a măsurilor bugetare şi a celor de remediere. În primul rând, probleme legate de statutul de drept ar putea afecta şi alte părţi ale bugetului care nu sunt acoperite de măsurile propuse. În cazul Ungariei, măsurile luate în temeiul Regulamentului privind condiţionalitatea erau concentrate pe 55 % din trei programe considerate a fi cel mai expuse riscului. Or, probleme similare ar putea afecta restul de 45 % din aceste programe sau orice alte fonduri ale UE (cum ar fi politica agricolă comună). În al doilea rând, este posibil să se aplice Regulamentului privind condiţionalitatea să nu ducă la mai mult de un exerciţiu birocratic, fără o schimbare reală a situaţiei pe teren. De exemplu, anunţarea creării unei autorităţi de integritate nu asigură, în sine, în mod automat combaterea eficientă a corupţiei. În fine, auditorii UE atrag atenţia asupra riscului să se regreseze în aplicarea măsurilor de remediere odată ce au fost ridicate măsurile bugetare.

Aceste riscuri par cu atât mai importante cu câte, deşi deciziile de a bloca sau a debloca fonduri ale UE ar trebui să se înţeleagă pe o analiză tehnică şi juridică, consideraţii politice ar putea juca, în ultimă instanţă, un rol major, după cum subliniază. auditorii UE. Într-adevăr, auditorii avertizează că decizia de ridicare a măsurilor bugetare, care necesită o calificare majoră în cadrul Consiliului, ar putea fi dezbătut în acelaşi timp cu alte decizii importante care necesită unanimitate între cele 27 de state. Tocmai această situaţie a survenit în decembrie 2023, la câteva săptămâni după încheierea auditului, când au trebuit să luaţi decizii în ceea ce priveşte ceea ce a luat în considerare Ungaria referitor la statutul de drept în acelaşi timp cu privire la negocierile de aderare cu Ucraina la care Ungaria a anunţat obiectul iniţial.