Finanţiştii europeni au decis relaxarea prevederilor Pactului de stabilitate şi creştere

Miniştrii de finanţe europeni au ajuns, duminică seara, la un acord privind relaxarea prevederilor Pactului european de stabilitate şi creştere, cedînd astfel solicitărilor venite din partea Germaniei, care a dorit să se ţină cont de costul pe care l-a plătit pentru reunificarea ţării.

Deşi cele două prevederi fundamentale ale Pactului, cea referitoare la deficitul public - care nu trebuie să depăşească 3% din PIB, şi cea privind datoria publică, care nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB, au rămas nemodificate, totuşi miniştrii de finanţe din zona euro au decis să permită o flexibilitate mai mare în aplicarea regulilor pactului. De asemenea, ca o concesie făcută noilor ţări membre, precum Polonia sau Ungaria, comisarul european pentru afaceri economice, Joaquin Almunia, a anunţat că noile ţări membre în care reforma pensiilor a determinat o creştere a deficitului public, vor beneficia de o perioadă de graţie de cinci ani, care le va permite să introducă mai uşor moneda euro.

Pactul de stabilitate a fost adoptat în 1997, la insistenţele Germaniei, care a dorit să împiedice, astfel, guvernele ţărilor UE să cheltuie prea mult, însă ulterior chiar Germania a ajuns să încalce aceste reguli. În 2003 şi 2004, Germania a înregistrat un deficit public de peste 3% din PIB, situaţie care, probabil se va repeta şi în acest an. Potrivit estimărilor, Germania a cheltuit, în ultimii 15 ani, aproximativ 4% din PIB, adică aproape 80 de milioane euro anual pentru reconstrucţia fos-tei Germanii de Est.

Dintre cele 12 state care au adoptat moneda euro, nu mai puţin de zece dintre acestea au încălcat prevederile Pactului de stabilitate. Majoritatea încălcărilor au vizat un deficit bugetar, cel mai mare fiind cel de 6% din PIB înregistrat de Grecia, în timp ce Italia a raportat o datorie publică de peste 100% din PIB.