Fitch: Necesarul de finanţare moderat ajută România şi alte ţări să reziste turbulenţelor financiare

Necesarul de finanţare moderat din acest an al României, Poloniei, Ungariei şi Cehiei, precum şi percepţia pozitivă din partea investitorilor, va ajuta, probabil, cele patru ţări să reziste turbulenţelor financiare create de reducerea achiziţiilor de obligaţiuni de către Fed, potrivit Fitch.

"Necesarul moderat de finanţare pentru buget şi rostogolirea datoriei, precum şi percepţia pozitivă privind politicile autorităţilor, ar trebui să ajute cele patru ţări din Europa Centrală şi de Est să reziste turbulenţelor cauzate pe pieţe de retragerea graduală a programului extraordinar al Rezervei Federale a SUA (Fed) pentru stimularea economiei", se arată într-un raport al agenţiei de rating, citat de Mediafax.

De asemenea, deficitele de cont curent ale acestor ţări au fost reduse semnificativ faţă de perioada de început a crizei, iar Polonia şi România au la dispoziţie finanţare din partea Fondului Monetar Internaţional. Polonia are deschisă o linie flexibilă de credit de la FMI, iar România un acord stand-by tratat ca preventiv de autorităţi, suplimentat de o înţelegere cu Comisia Europeană.

România, Polonia, Ungaria şi Cehia au beneficiat de condiţii de finanţare favorabile pe pieţele externe în ultima parte a anului 2013 şi la începutul acestui an, ceea ce le-a permis să se împrumute din pieţele internaţionale.

Fitch estimează că cele patru ţări trebuie să împrumute 78,5 miliarde de euro în acest an pentru a finanţa deficitul bugetar şi rostogolirea datoriei. Suma este echivalentă cu 9,5% din PIB cumulat estimat pentru România, Polonia, Ungaria şi Cehia în acest an, raport în scădere de la 12,4% anul trecut şi considerabil mai redus faţă de 15,1% în zona euro.

România are un necesar brut de finanţare de 13,2 miliarde de euro în acest an, din care circa 3,1 miliarde de euro pentru deficitul autorităţilor centrale, iar restul pentru rostogolirea datoriei. România are cea mai redusă nevoie de finanţare în rândul celor patru ţări, iar suma este echivalentă cu 8,9% din PIB estimat pentru acest an.

Polonia trebuie să împrumute 31,9 miliarde de euro, reprezentând 7,5% din PIB, Ungaria are nevoie de 18,9 miliarde de euro - 18,3% din PIB, iar Cehia de 14,7 miliarde de euro - 10% din PIB.

Ungaria, Polonia şi România au profitat de condiţiile bune de pe piaţa internaţională pentru a emite recent obligaţiuni în euro şi dolari.

În noiembrie, Ungaria a emis obligaţiuni de 2 miliarde de dolari pe 10 ani, prefinanţând o parte a scadenţelor în valută din acest an, care totalizează 7,2 miliarde de dolari.

Polonia a vândut obligaţiuni pe zece ani de 2 miliarde de euro şi 2 miliarde de dolari în luna ianuarie şi a împrumutat masiv în zloţi pe piaţa internă, asigurându-şi jumătate din necesarul finanţare pentru întreg anul.

România a atras în ianuarie 2 miliarde de dolari prin vânzarea de obligaţiuni pe 10 şi 30 de ani.

Guvernele celor patru ţări au în plan deficite bugetare moderate pentru acest an. Fitch se aşteaptă ca Cehia, Ungaria şi România să-şi respecte angajamentele asumate faţă de UE, iar în cazul României şi faţă de FMI, şi să înregistreze deficite bugetare mai mici de 3%, limita maximă admisă de UE. Deficitul bugetar al Poloniei s-a situat la 4,6% anul trecut, peste ţinta iniţială de 3,2%, dar îmbunătăţirea situaţiei macroeconomice ar trebui să ajute guvernul de la Varşovia să-şi atingă obiectivele fiscale.

Cu excepţia Ungariei, unde datoria raportată la PIB s-a situat la 81%, îndatorarea este moderată. Astfel, în Polonia reprezintă 58% din PIB, în Cehia 49%, iar în România 38%. Limita maximă agreată de UE este de 60% din PIB.

Fed a anunţat în decembrie că va reduce, începând din ianuarie, programul de achiziţii lunare de obligaţiuni de la 85 de miliarde de dolari la 75 de miliarde de dolari. Banca centrală americană a folosit acest mecanism pentru a introduce lichidităţi semnificative în sistemul financiar, susţinând economia SUA, dar şi pieţele financiare la nivel global. O nouă şedinţă a Fed este programată săptămâna aceasta, iar analiştii se aşteaptă ca reducerea graduală a programului să continue pe parcursul anului.

Reducerea programului Fed, dar şi alţi factori, precum încetinirea creşterii economice în China, au cauzat volatilitate pe pieţele financiare la începutul acestui an. Investitorii ies de pe active emergente în cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani, un prim semnal al impactului reducerii programului de achiziţii de obligaţiuni al Fed, agravat de temerile tot mai mari privind instabilitatea politică şi financiară din unele state cu economii emergente.

În România, Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru luna ianuarie licitaţii pe piaţa internă pentru vânzare de titluri de stat în valoare de 4,03 miliarde lei şi 200 milioane euro, de aproape două ori mai mult decât titlurile care ajung la scadenţă în această lună, de 2,78 miliarde lei.

Ţinta a fost depăşită deja, Trezoreria împrumutând până acum 4,83 miliarde lei şi 278,7 milioane euro. La aceste împrumuturi se adaugă 2 miliarde dolari, sumă atrasă de pe pieţele internaţionale prin două emisiuni de obligaţiuni, cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.

Statul a împrumutat anul trecut de pe piaţa internă 48,53 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne şi externe, de 3,57 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari. Fondurile atrase în lei anul trecut sunt cu 16,5% sub valoarea împrumutată în 2012, de 58,17 miliarde lei, iar finanţările în valută au fost similare, de la 4,71 miliarde de euro din 2012.

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.