Politica fiscală este stimulativă în 2020 şi va rămâne stimulativă pentru mare parte din anul 2021, a afirmat, vineri, Florin Cîţu, ministrul de Finanţe, în cadrul celei de-a 11-a ediţii a conferinţei Future of Europe. Ministrul de Finanţe vrea ca România să ajungă pe surplus bugetar când economia va reuşi să crească peste potenţial, după mai mulţi ani în care România a acumulat deficite bugetare semnificative.
Cîţu a declarat: "Politica fiscală este stimulativă în 2020 şi va rămâne stimulativă pentru 2021, majoritatea anului. Ţinta noastră este să ajungem la neutru spre finalul anului (2021) şi apoi ideea este că odată ce am scăpat de probleme să avem o politică fiscală care este anticiclică. Ăsta este rolul politicii fiscale, nu vrem să fim o poveste prociclică cum am fost în trecut pentru că ceea ce faci, când economia creşte, creezi defapt false aşteptări în economie prin injectarea banilor în economie. Politica fiscală ar şterge toate semnalele, ăsta este rolul inflaţiei, dobânzilor, toate acestea exacerbează semnalul. De aceea este nevoie ca politica fiscală să fie un stabilizator. Ideea pentru noi este să trecem de la o politică fiscală stimulativă în 2020 şi mare parte din 2021 către neutru şi apoi către o politică fiscală anticiclică. Ideea, evident, este să avem o economie care, ca multe ţări UE, va avea surplus când economia creşte peste potenţial. Deci când creşterea PIB este peste potenţial vom dori să ne mutăm către surplus. Pentru că dacă România era aşa când a lovit criza am fi avut costuri mai mici ca să trecem prin criză. Deci dorim să trecem la o politică fiscală mai normală".
Politica fiscală ar trebui să fie o referinţă în jurul căreia economia să se calibreze, consideră ministrul de Finanţe. În ceea ce priveşte următoarele măsuri de sprijinire a economiei, pe mai departe, Guvernul va vor continua cu siguranţă plata şomajului tehnic pentru sectoarele a căror activitate a fost şi va fi lovită de deciziile Guvernului.
"Ne uităm din nou la ce se întâmplă cu ratele lunare pentru bănci, plata ratelor către bănci, vom vedea care va fi soluţia acolo. Mă uit la toate instrumentele aplicate în acest an, nu există excepţie. În termeni de fonduri avem veşti bune de la UE. Mecanismul SURE al UE este funcţional, până la finalul anului vom putea să primim 2 miliarde de euro de la UE prin acest fond SURE, fonduri împrumutate dar împrumutate la dobânzile UE, un cost mic acolo de finanţare pe un termen de 15 ani. Sunt fonduri care ne vor ajuta să finanţăm deficitul, dar legat de măsurile de sprijinire a pieţei muncii. Nu a existat în istoria României o perioadă în care să avem acces la asemenea finanţări şi vom prezenta, fără să intru în politică acum, acest Plan de rezilienţă cred că săptămâna viitoare sau următoarea şi vom arăta, în detaliu, unde se vor duce banii atraşi din programul Next Generation", afirmă Cîţu.
Acest plan, Next Generation UE, era în special pentru sectorul public, însă în prezent se discută şi despre alocarea de fonduri pentru sectorul privat.
"Discuţiile sunt cum implici sectorul privat în asta. Este în desfăşurare şi cred că cu ajutorul celor doi eurodeputaţi aici de faţă (Siegfried Mureşan de la PPE şi Dragoş Pâslaru de la Renew Europe - n.r.) vom putea să vedem cum facem ca şi sectorul privat să acceseze aceste fonduri. Totul este dinamic, evoluează, şi cred că am învăţat din ultima experienţă, iar unul dintre obiective este să nu ne trezim în situaţia că faci o cheltuială în România şi te duci la decontare de către UE şi nu era eligibilă. Vrem să eliminăm situaţia asta şi aşa ceva nu se va mai întâmpla", a notat ministrul de Finanţe.
România trebuie să se schimbe cultural şi să aprecieze antreprenorii, a mai spus Cîţu.
"Să aprecieze oamenii care încearcă, care îşi asumă riscuri cu proprii bani, care poate eşuează dar care nu trebuie să fie stigmatizaţi. Ar trebui încurajaţi să încerce din nou şi din nou şi din nou până reuşesc. Dacă nu avem această cultură şi ne aşteptăm la guvern să aleagă campioni nu vom putea să înaintăm", a conchis Florin Cîţu.