FLORIN JIANU, CNIPMMR:  "Mediul de afaceri nu susţine amnistia fiscală"

Opt din zece întreprinzători din ţara noastră declară că nu susţin amnistia fiscală propusă de actualul Guvern, însă patru din zece oameni de afaceri de la noi din ţară spun că ar putea fi interesaţi personal de amnistia fiscală (să li se reducă măcar penalităţile datorate), a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Domnia sa a prezentat rezultatele unui sondaj privind utilitatea amnistiei fiscale, realizat de CNIPMMR, pe un eşantion de 324 de întreprinzători.

Florin Jianu a mai spus că, în acest moment, nu există o formă foarte clară a ceea ce presupune această amnistie fiscală, subliniind că, din lista datornicilor către stat, primele 100 de locuri, dintre cele 500 fruntaşe, sunt ocupate de companiile de stat, care deţin şi 80% din întreaga sumă pe care statul o are de încasat. Preşedintele CNIPMMR a declarat: "Până în prezent, nu am văzut vreo formă clară de proiect, dar am auzit mai multe declaraţii publice ale reprezentanţilor Guvernului. Au apărut declaraţii conform cărora se ştergeau datorii, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companiile de stat. S-a făcut referire şi la conformarea voluntară. Conceptul de amnistie fiscală are două componente: pe de o parte, este cea de ştergerea datoriilor, iar pe de altă parte cea de declarare voluntară a unor venituri nefiscalizate. În 2005, s-a realizat o amnistie fiscală, dar a avut nişte obiective foarte clare, punctuale, pe chestiuni care ar fi costat mai mult statul decât ar fi avut de încasat".

Rezultatele sondajului arată că avem un mediu de afaceri responsabil şi realist, a mai spus domnia sa.

Întrebaţi cine ar trebui să beneficieze de măsura amnistiei fiscale, 41,3% dintre repondenţi au răspuns că persoanele, fizice; 40,3% spun că microîntreprinderile ar trebui să beneficieze de amnistie; 29,7% au răspuns că întreprinderile mici; 9,8% - întreprinderile mari şi 6,1% - companiile de stat.

Sondajul mai arată că 30,2% din întreprinzătorii chestionaţi sunt de părere că amnistia fiscală va avea efecte negative, 23,8% spun că acestea vor fi pozitive, iar 46% din cei chestionaţi au menţionat că această măsură este una controversată cu efecte multiple.

Efectele negative ale amnistiei, în opinia mediului de afaceri de la noi din ţară, ar fi: încurajarea contribuabililor să nu îşi mai plătească taxele; alimentarea unei înclinaţii şi mai pronunţate spre evaziune fiscală; încălcarea principiilor de bază ale fiscalităţii; neîncasarea debitelor bugetare şi a penallităţilor, cu efecte asupra bugetului de stat; riscul creşterii corupţiei şi spălării de bani; legalizarea actelor precedente de evaziune fiscală.

Efectele pozitive identificate de oamenii de afaceri români ar fi: reducerea sau chiar eliminarea penalităţilor de întârziere; evitarea încadrării faptelor ca evaziune fiscală; resetarea mediului de afaceri; accesul la finanţare.

CNIPMMR este de părere că sectorul IMM-urilor din România trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care să asigure o reglementare inteligentă, consultarea sistematică cu organizaţiile reprezentative, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizare, un cadru legal stabil şi predictibil.

Potrivit Consiliului, în locul unei măsuri controversate de amnistie fis­cală, cu efecte negative evidente, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole şi de bonificare a întreprinzătorilor care îşi plătesc la timp taxele şi impozitele, precum şi măsuri de îmbunătăţire a cadrului legal fiscal.