Instabilitatea guvernamentală din ţara noastră are implicaţii economice severe, a declarat, ieri, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Potrivit domniei sale, stabilitatea şi predictibilitatea reprezintă doi factori-cheie, întrucât fiecare mişcare politică are repercusiuni economice.
Domnia sa a menţionat: "Ca urmare a instabilităţii guvernamentale, precum şi a deprecierii leului, aproape de minimul istoric, sesizăm o serie de fenomene cu implicaţii asupra mediului economic: creşterea preţului produselor importate; scăderea investiţiilor statului în economie; lipsa fondurilor europene - pe execuţia bugetului general consolidat, până în aprilie, apare o scădere de 100,2% pentru ceea ce înseamnă implementarea fondurilor europene (deşi în programul de guvernare este prevăzută suma de aproximativ 4,6 miliarde de euro, pentru fonduri europene, în 2017); creşterea costurilor la care se împrumută statul - o creştere a poverii populaţiei pentru ceea ce înseamnă creditarea în euro şi o instabilitate în ceea ce priveşte contractele şi investiţiile întreprinzătorilor români".
Domnia sa susţine că recenta moţiune de cenzură a dus la amânarea unor măsuri care trebuiau implementate încă de la jumătatea acestei luni, iar printre acestea se numără: Legea prevenţiei; Programul de susţinere a internaţionalizării; schema de ajutor de stat care prevede acordarea de ajutoare de stat anual în valoare de 500 milioane de euro; Codul economic al României ş.a.
De asemenea, domnul Jianu a subliniat: "Lăsând la o parte plăţile directe pentru fondurile din agricultură, în acest moment, în România, pentru celelalte fonduri europene nu este implementat niciun program şi nu este niciun euro cheltuit. Propunerile noastre vizează stabilirea unui Guvern imediat, care să rămână în funcţie mai mult decât cel anterior, pentru a crea o stabilitate în mediul social. Avem nevoie de implementarea fondurilor europene şi de acreditarea structurilor din management, precum şi de adoptarea de măsuri imediate privind investiţiile publice. Sperăm ca viitorul Guvern, alături de preşedintele ţării, să creeze un cadru economic stabil, iar pentru aceasta nu trebuie să se modifice Codul Fiscal în următorii patru ani şi să se stabilească parteneriate public-private pentru diverse autorităţi publice, aceasta fiind, în opinia noastră, singura şansă de stabilitate a acestei ţări".
Reprezentantul CNIPMMR a menţionat că această criză, generată de stagnarea economiei, deprecierea leului, creşterea dobânzilor şi a costurilor de împrumut ale statului, creşterea costurilor pe produsele importate etc., va avea un cost total de circa două miliarde de euro, până la sfârşitul acestui an. Domnul Jianu a specificat că suma aceasta nu include şi pierderile cauzate de lipsa absorbţiei fondurilor europene.
Totodată, domnia sa a afirmat că în primele trei luni ale lui 2017, importurile s-au ridicat la 20,8 miliarde de euro, adăugând: "Cred că plăţile directe din agricultură vor fi singurele sume atrase pe acest an, dar trebuie să aflăm care este valoarea lor exactă".