FLORIN JIANU: Coronavirusul a adus oportunităţi în domeniul digitalizării

Ţara noastră nu reuşeşte să digitalizeze administraţia publică locală şi centrală pentru că există o "aristocraţie bugetară" care este principalul beneficiar al lipsei de transparenţă în sectorul public, a declarat, vineri, avocatul Gabriel Biriş, în cadrul unei video-conferinţe despre digitalizarea României.

Întrebat de ce crede că România nu reuşeşte să digitalizeze serviciile publice, ţara noastră fiind ultima în clasamentele Eurostat la digitalizarea administraţiei, Biriş a răspuns: "Există o anumită aristrocraţie bugetară care e beneficiarul lipsei de transparentă, transparenţă care ar fi mult mai uşor de asigurat prin informatizare".

Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor în guvernarea Cioloş, a povestit o discuţie avută cu adjunctul ministrului de finanţe din Austria, care are în gestiune o companie ce oferă servicii informatice tuturor instituţiilor publice şi companiilor deţinute de statul austriac. Biriş a spus că informatizarea nu trebuie să ducă la frica funcţionarilor că vor fi daţi afară, pentru că îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice va genera alte tipuri de servicii pentru care va fi nevoie de personal.

Gabriel Biriş a spus: "Digitalizarea României trebuie să fie top-down (de sus în jos - n.r.). Trebuie să avem baze de date la nivel naţional, să avem accesare a acestor baze de date de fiecare instituţie, pentru că fără baze de date şi fără servicii unitare o să continuăm să vorbim de exemple de bune practici (doar din altă parte). Trebuie ca bunele practici să fie generalizate, ori asta se poate face doar printr-o informatizare top-down. În Austria există o regie autonomă, o companie deţinută de ministerul finanţelor austriac, care administrează bazele de date ale statului austriac şi dă servicii informatice către toate instituţiile. Acum, datorită faptului că şi-au dezvoltat capacităţile oferă servicii informatice şi companiilor publice, iar în ministerul lor de finanţe toate procedurile sunt informatizate. M-am interesat şi ce au făcut cu oamenii de care nu au mai avut nevoie pentru interacţiunea cu contribuabilii şi plimbat hârtii. Raspunsul austriecilor a fost aşa: «Am eliberat cam 6.000 de oameni care dau însă acum servicii către contribuabili mai bune şi dacă am renunţa acum la sistemul informatic ar mai trebui să angajăm 7.000 de oameni». Deci informatizarea nu trebuie să constituie o teamă în legătură cu pierderea locurilor de muncă. Din contră, valoarea adăugată de îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice poate genera alte tipuri de servicii la care oamenii respectivi să fie utili. Important este să privim digitalizarea României ca pe digitalizarea ţării, nu a unei instituţii ici şi colo, pentru că, altfel, vom vorbi de oaze de normalitate şi nu de o Românie normală".

În ceea ce priveşte eficienţa şi informatizarea administraţiei, el a spus că este foarte important să se ducă la capăt si să se implementeze programul cu cărţile electronice de identitate, care va facilita administrarea bazelor de date astfel încât în spatele fiecărui CNP să existe o bază de date asociată cu fiecare cetăţean, sistem ce va permite accesarea documentelor de la instituţii în mod electronic.

La rândul său, Sorin Grindeanu, fost premier şi actual preşedinte la ANCOM, a spus că este nevoie de o strategie de digitalizare unitară la nivelul statului, tot pe modelul de sus în jos, şi a dat şi el exemplul Austriei.

Grindeanu a precizat: "În toţi aceşti ani în România, nu e vorba că neapărat nu ne-am dezvoltat (digital), ci instituţiile s-au dezvoltat insular, fără a fi conectate la un sistem unitar. Despre acest lucru este vorba. Prea puţine dintre ele au reuşit să facă o dezvoltare astfel încât să facă schimburi de informaţii. Această dezvoltare insulară s-a făcut pornind de la administraţia locală şi terminând cu administraţia centrală. Nu suntem singura ţară din Europa care, din punctul acesta de vedere, ne-am dezvoltat în acest mod. Numai ca alte state, Austria, în urmă cu 4-5 ani, a hotărât că toate aceste dezvoltări insulare din punct de vedere digital nu sunt potrivite pentru statul austriac. Aşa că la nivel de stat au făcut un singur proiect mamut, ordonat de o singură instituţie, care să facă această dezvoltare digitală. Altfel, dacă nu vom face în acest mod, lucrurile vor continua în aceeaşi formă indiferent de bună-voinţa unui prim-ministru, ministru, secretar de stat sau autoritate de stat. E nevoie de o strategie unică la nivel de stat, de o structură unică care să aplice acea strategie, iar acea instituţie ar trebui să fie extrem de aproape de prima linie de decizie, adică de prim-ministru. Altfel, şi am exemple proprii, s-ar putea ca alte instituţii din statul român să nu interacţioneze foarte bine cu dorinta de a digitaliza. (...) Sunt foarte mulţi în cadrul ministerelor, autorităţilor şi aşa mai departe care nu doresc ca lucrurile să meargă cu o viteză potrivită şi au mereu o teamă că o să-şi piardă locurile de muncă".

Varujan Pambuccian, membru în comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, a spus şi el că problema nu este de ordin legislativ, ci la nivelul guvernului şi administraţiei: "Funcţionarii au tot văzut miniştrii venind şi plecând şi ştiu foarte bine că ei conduc ministerele respective, pentru că ei sunt inamovibili. Eu am făcut trei încercări (pentru digitalizare) până acum: prima în 2003, care ţinea de convins guvernul de ce trebuia făcut, a doua în 2005 şi ultima în 2011, şi ţineau de aceeaşi idee: interfaţa între cetăţean, instituţie, companie şi administraţia publică este formularul. Formularele conţin în ele datele structurate de care este nevoie pentru orice demers al unui cetăţean sau companie. Prima surpriză a fost că nimeni nu ştie nicăieri care este totalitatea formularelor din ţara asta. Am trecut de ea, am constatat al doilea lucru, că nimeni nu a stat vreodată să vadă dacă există atomi informaţionali în formularele acestea (structura informaţiei - n.r.), nu a stat nimeni să analizeze stucturile să vadă cum trebuie structurate datele. Problema principală a fiecărei informatizări ţine de analiză şi o bună structurare a datelor - n-a făcut nimeni". Pambuccian a adăugat că este nevoie ca instituţiile să poată să facă schimburi de date pentru a transmite, de exemplu, date privind schimbarea buletinului, ca cetăţenii să nu facă drumuri la toate instituţiile.

El a spus că situaţia nu poate fi rezolvată printr-un act normativ, ci că este nevoie de o voinţă de fier a unui prim-ministru care să fie ascultat foarte bine de miniştrii, care la rândul lor să fie foarte bine ascultaţi de funcţionari.

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, a precizat că această criză a coronavirusului a adus şi oportunităţi în ceea ce priveşte digitalizarea. El a dat exemplul digitalizării ANAF, care trena de mai mulţi ani, iar acum, în doar câteva săptămâni de criză, toate documentele şi plăţile se pot depune şi face online.

"Sperăm să rămânem cu lecţia asta, să nu ne întoarcem la cozi şi la hârtiile depuse la ghişee", a conchis Jianu.