FLORIN JIANU, PREŞEDINTELE CNIPMMR: "Mitul potrivit căruia voucherele de vacanţă au ţinut turismul de la noi trebuie demontat"

Veniturile generate, anul trecut, de voucherele de vacanţă reprezintă aproximativ 20% din totalul veniturilor înregistrate de firmele din sectorul turismului, cu o diferenţă pozitivă faţă de medie pentru unităţile de cazare (22% din total venituri), astfel că trebuie să demontăm mitul potrivit căruia aceste tichete au ţinut turismul româ­nesc, a afirmat, ieri, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, la evenimentul de lansare a celei de-a doua ediţii a "Cartei Albe a Turismului din România".

Potrivit studiului realizat de CNIPMMR şi Groupama Asigurări, cu sprijinul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA), rata de acceptare a acestui mecanism de plată (n.r. voucherele de vacanţă) este foarte ridicată, de peste 70% la nivelul eşantionului.

Florin Jianu a precizat: "Voucherele de vacanţă sunt un subiect fierbinte. 7 din 10 unităţi de cazare le acceptă, dar trebuie să demontăm mitul că voucherele de vacanţă au ţinut turismul din ţara noastră. Media eşantionului ca pondere în cifra de afaceri nu depăşeşte 20% la unităţile turistice din România, aşadar a fost un sprijin necesar, dar nu covârşitor pentru ceea ce înseamnă turismul de la noi".

Conform domniei sale, în cadrul acestui barometru a fost realizat un profil al antreprenorului român din turism, rezultând astfel că media de vârstă este de 46 de ani, că peste 90% dintre aceştia au studii superioare (ceea ce arată importanţa educaţiei şi a faptului că există o facultate de profil) şi au aproximativ 14 ani de experienţă, în medie.

De asemenea, în medie, antreprenorii din turism au cel puţin un asociat şi lucrează 54 de ore pe săptămână, ceea ce înseamnă 10-12 ore pe zi, a mai precizat preşedintele CNIPMMR, potrivit căruia peste jumătate (circa 54%) dintre antreprenorii din turism se plâng de concurenţă neloială din partea unităţilor neclasificate, astfel că peste 40% dintre antreprenorii/managerii din turism au apreciat o pierdere a cifrei de afaceri raportată la potenţial, situată între 10% şi 30%, mai indică barometrul.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare, studiul arată că 9 din 10 antreprenori din turism se autofinanţează, adică mai mult decât media generală de la IMM-uri, unde 8 din 10 se autofinanţează.

"Preţul mediu de cazare pe noapte a fost, anul trecut, între 110 şi 200 de lei, neexistând modificări semnificative faţă de anul anterior, aşadar serviciile nu s-au scumpit din cauza voucherelor de vacanţă. Este o creştere nesemnificativă, de 10-20 de lei, nu a existat o dublare a preţurilor sau o schimbare dramatică. În ceea ce priveşte provenienţa clienţilor din sectorul turistic, aproape 8 din 10 sunt turişti din Rom­â­nia; aproape 2 din 10 sunt din UE şi sub 1% din zonele extra-UE, deci cred că aici trebuie să lucrăm împreună cu ministerul ca să schimbăm acest tablou. Gradul de apreciere a sprijinului primit din partea instituţiilor publice a crescut de la mic la mediu - probabil voucherele de vacanţă, scăderea de TVA au schimbat percepţia antreprenorilor", a mai explicat domnul Jianu.

Barometrul turismului din ţara noas­tră mai arată că principalele nevoi ale antreprenorilor din domeniu sunt promovarea, educaţia, reglementările legate de forţa de muncă, iar în ceea ce priveşte evoluţia veniturilor în 2019 faţă de 2018, aproape 60% dintre res­pondenţi au estimat o creştere a aces­tora - 23%, o creştere de 5%; 28%, o creştere de 10% şi 12%, o creştere de 30%.

În ceea ce priveşte pachetele de servicii oferite de către unităţile de cazare/restaurante, cea mai interesantă evoluţie se referă la dezvoltarea serviciilor de tip all-inclusive: +8% în 2019 versus 2018, mai arată studiul citat.

Totodată, societăţile din turism implicate în prezenta cercetare au menţionat mai frecvent drept obiective strategice creşterea profitului (66%), creşterea investiţiilor (58%) şi creşterea numărului de angajaţi (42%), în timp ce o pondere foarte redusă de antreprenori/manageri a selectat drept opţiune strategică vânzarea/închiderea afacerii sau reducerea dimensiunii afacerii.