Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie, până la 1,9%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.
Conform noilor prognoze ale FMI, după o creştere de 2,1% anul trecut, avansul economiei româneşti va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite de asemenea în scădere, faţă de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.
De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. În plus. FMI previzionează o reducere uşoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, faţă de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală a preţurilor de 5,3%, urmată de una de 3,6% în 2025, după un avans al preţurilor de 10,4% în 2023. Comparativ, în aprilie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 6% în 2024 şi una de 4% în 2025.
În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,6% în 2024, urmând a se reduce uşor la 5,4% în 2025.
La nivel global, Fondul Monetar Internaţional şi-a menţinut marţi nemodificate estimările privind creşterea economiei mondiale în 2024, la 3,2%, dar şi-a redus prognozele pentru 2025, la 3,2%, din cauza unei încetiniri aşteptate pentru principalele state emergente.
"Riscurile s-au intensificat şi unele sunt mai importante", a avertizat economistul şef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, potrivit căruia "tensiunile geopolitice şi fragmentarea economiei, ar putea antrena o creştere a preţurilor, în special la energie".
Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), ce se desfăşoară care se desfăşoară săptămâna aceasta la Washington.
La Bucureşti, în luna septembrie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecţia de creştere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei, potrivit sursei citate.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.10.2024, 02:42)
Stau sa ma gandesc.... un pib anemic crescut cu doar 1.8%, in conditiile:
- salarii crescute la stat cu peste 20%
- pensii crescute cu peste 15%
- toate acestea genereaza un deficit bugetar de peste 7% si depasirea indatorarii publice, ducandu-se spre
55%.
Asta arata ca mediul privat, cel care reflecta cu adevarat investitiile profitabile si activitatea reala economica (nu investitiile statului care sunt aproape toate gaunoase), este intr-o mare problema, si el ar fi dus PIB-ul in zona de contractie de minim 3-4%.