FMI deblochează 1,4 miliarde dolari din împrumutul pentru Ucraina

Actualizare 15:21 Barroso: UE este gata să impună noi sancţiuni dure Rusiei

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat astăzi că UE este pregătită să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei din cauza crizei ucrainene, dar şi că îşi doreşte un acord politic care să pună capăt confruntării, transmite Reuters.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles alături de preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, Barroso a spus: "Suntem gata să adoptăm măsuri foarte clare şi foarte dure, dar păstrăm uşa deschisă pentru o soluţionare politică" a crizei.

În context, el a explicat că orice nouă înăsprire a sancţiunilor va fi menită nu să escaladeze criza, ci să determine Moscova să negocieze, şi a subliniat că UE nu îşi doreşte o confruntare.

"Nu are niciun sens să avem un nou Război Rece", a precizat Barroso, adăugând că acest lucru ar fi "dăunător pentru întreaga Europă".

Poroşenko, vorbind în asentimentul unor responsabili europeni, a declarat că se aşteaptă ca summitul liderilor din UE ce va începe în cursul după-amiezii să solicite oficial Comisiei Europene să traseze noi măsuri punitive care să poată fi implementate în cazul în care situaţia o va impune. În ceea ce-l priveşte, Barroso a notat că staff-ul său are deja o serie de opţiuni pentru a le propune statelor membre.

---------

Actualizare 14:03 Putin: "Vă reamintesc că Rusia este una dintre cele mai mari puteri nucleare"

Rusia nu va fi atrasă în conflicte la scară largă, dar partenerii săi trebuie să înţeleagă că este mai bine să nu se confrunte cu Rusia, "una dintre cele mai mari puteri nucleare", a declarat ieri preşedintele rus Vladimir Putin, citat de Itar-Tass, în pagina electronică, citat de Mediafax.

"Vreau să spun imediat că Rusia este departe de a fi implicată în vreun conflict la scară mare. Nu vrem şi nu intenţionăm acest lucru", a declarat Putin la un forum al tinerilor organizat în centrul Rusiei.

În acelaşi timp, Rusia va continua să îşi consolideze potenţialul nuclear nu pentru a intimida, ci pentru a-şi garanta securitatea, a adăugat Putin.

"Vreau să vă reamintesc că Rusia este una dintre cele mai mari puteri nucleare. Aceasta este o realitate, nu sunt doar vorbe", a afirmat Putin.

"Ne consolidăm forţa de disuasiune şi forţele armate. Ele devin tot mai compacte şi mai eficiente în acelaşi timp. Ele devin mai moderne prin furnizare de armament de ultimă generaţie. Continuăm să construim acest potenţial şi vom face astfel şi pe viitor", a declarat preşedintele rus.

Rusia face aceste eforturi nu "pentru a ameninţa pe cineva, ci pentru a se simţi sigură şi calmă şi pentru a avea posibilitatea implementării acelor planuri pe care le avem pentru dezvoltarea economiei şi sferei sociale", a declarat Putin.

"Trebuie să fim mereu pregătiţi să respingem orice agresiune împotriva Rusiei şi partenerii noştri ar trebui să fie conştienţi mereu indiferent în ce condiţie se află guvernele lor sau ce concepte de politică externă urmăresc, că este mai bine să nu se confrunte cu Rusia în cazul unui posibil conflict armat", a avertizat Putin.

În prezent, "nu i-a trecut nimănui prin minte să declanşeze un conflict la scară largă cu Rusia", a adăugat preşedintele rus.

Occidentul trebuie să realizeze că autorităţile ucrainene sunt incapabile să restabilească ordinea în propria ţară şi să oblige Kievul să înceapă negocieri substanţiale cu regiunile din sud-est, a continuat el.

Potrivit preşedintelui rus, autorităţile de la Kiev continuă să spună că negocierile sunt necesare dar în acelaşi timp continuă lupta în speranţa că "vor restabili rapid ordinea".

"Acest lucru nu se întâmplă şi este important să realizeze acest lucru şi să oblige autorităţile ucrainene să înceapă negocierile nu numai pe probleme tehnice, care cu siguranţă sunt foarte importante, ci şi pe probleme de fond", a declarat Putin.

Potrivit preşedintelui, este necesar să se discute ce fel de drepturi vor avea Republicile Populare Doneţk şi Lugansk şi sud-estul Ucrainei ca întreg şi apoi să înregistreze totul sub formă de lege.

"Aceasta trebuie să discutăm", a declarat Putin.

"Este important să convenim asupra fondului, dar ei refuză şi aceasta este problema", a mai arătat preşedintele rus.

Rusia nu va interfera în alegerea modelului de stat ales de Ucraina, a adăugat preşedintele rus, precizând că nu poate înţelege de ce autorităţile de la Kiev se opun federalizării. "Din motive neclare, partenerii noştri ucraineni sunt atât de temători faţă de o federalizare, dar este oricum alegerea lor, iar noi nu ne vom amesteca", a continuat Putin.

În această perspectivă, el s-a declarat încrezător în importanţa consolidării federalismului în Rusia. "Este foarte important şi un element semnificativ al sistemului nostru statal pentru că ne permite să luăm în considerare mai bine interesele cetăţenilor noştri, precum şi specificităţile lor etnice, istorice, religioase şi culturale", a conchis Putin.

----------

Actualizare 13:31 Ucraina: Avion de luptă ucrainean, doborât de un sistem antiaerian rus

Un avion de luptă Suhoi Su-25 al armatei ucrainene a fost doborât ieri dimineaţa în estul Ucrainei, după ce a fost lovit de o rachetă lansată de un sistem antiaerian rus, a anunţat, astăzi, Statul Major al operaţiunii militare efectuate de Kiev, potrivit AFP, citat de HotNews.

"Un sistem antiaerian rus a doborât un avion de atac Su-25. Pilotul a reuşit să se catapulteze", au anunţat autorităţile, fără a preciza locul atacului. Statul Major ucrainean a dezminţit totodată numărul de patru avioane doborâte, revendicat de rebelii proruşi.

------------

Actualizare 12:33 Băsescu: UE şi NATO să pună la dispoziţia Ucrainei tehnică militară ca armata ucraineană să nu devină carne de tun

Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi că va susţine în Consiliul European ca statele UE şi NATO să pună la dispoziţia Ucrainei tehnică militară, astfel încât armata din această ţară să nu devină "carne de tun".

"Soluţiile pe care le vom susţine (în Consiliul European - n.r.): statele membre UE şi NATO să pună la dispoziţia armatei ucrainene tehnică militară necesară pentru a nu face din armata ucraineană carne de tun, pentru a da şansa reechilibrării raportului de forţe", a spus şeful statului, pe Aeroportul "Henri Coandă", înainte de plecarea la Bruxelles.

El a reiterat că România va susţine şi înăsprirea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse în domeniile financiar-bancar, energie şi tehnologie.

Şeful statului a arătat că la Consiliul European se vor discuta două puncte extrem de importante: Ucraina şi conducerea Consiliului European.

-----------

Actualizare Şapte state NATO ar urma să creeze o nouă forţă de reacţie rapidă de 10.000 de militari

Şapte state aliate NATO intenţionează să creeze o nouă forţă de reacţie rapidă de cel puţin 10.000 de soldaţi în cadrul planurilor de a dezvolta mijloacele de răspuns ale Alianţei în contextul intervenţiei Rusiei în Ucraina, scria, ieri, Financial Times, citat de Reuters.

Scopul este de a crea o forţă expediţionară comună de mărimea unei divizii pentru desfăşurare rapidă şi exerciţii regulate. Forţa condusă de britanici ar include unităţi aeriene, navale şi terestre, relatează cotidianul.

Cele şapte ţări implicate sunt Danemarca, Letonia, Estonia, Lituania, Norvegia şi Olanda. De asemenea, Canada şi-ar fi exprimat interesul de a participa la iniţiativă.

Premierul britanic David Cameron ar urma să anunţe crearea forţei de reacţie rapidă săptămâna viitoare, la summitul NATO din Ţara Galilor din 4-5 septembrie.

După ce Rusia a anexat regiunea Crimeea în martie, membrii NATO au făcut un număr de paşi pe termen scurt pentru a întări securitatea aliaţilor din estul Europei care sunt îngrijoraţi de noua atitudine a Rusiei.

La summitul din Ţara Galilor de săptămâna viitoare, preşedintele american Barack Obama şi alţi lideri din statele NATO ar urma să cadă de acord asupra unui plan pe termen lung pentru dezvoltarea mijloacelor de apărare ale Alianţei din estul Europei.

Un element al planului va fi de a asigura structurile pentru ca forţa de reacţie rapidă a NATO existentă să poate avea unele unităţi capabile să răspundă unei crize în câteva zile, au declarat diplomaţi din cadrul NATO, relatează Reuters.

• Preşedintele Ucrainei va asista la deschiderea summitului UE

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, va asista în această după-amiază la deschiderea summitului Uniunii Europene de la Bruxelles, acesta fiind un indiciu al sprijinului liderilor UE faţă de Ucraina în plină escaladare a conflictului cu Rusia, relatează AFP, citat de Agerpres.

''Preşedintele Poroşenko a fost invitat să se adreseze liderilor Uniunii Europene în legătură cu situaţia din Ucraina'', a anunţat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pe contul său pe Twitter.

Întâlnirea ar urma să aibă loc la deschiderea reuniunii şefilor de stat şi de guvern ai UE, care va începe la ora 16:00 (ora României).

Iniţial, Poroşenko trebuia doar să fie primit sâmbătă dimineaţa de către Van Rompuy şi de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Dar agravarea situaţiei din estul Ucrainei, unde Rusia este acuzată că a trimis trupe pentru a lupta direct împreună cu separatiştii împotriva trupelor ucrainene, i-a determinat pe europeni să-şi manifeste sprijinul într-un mod mai vizibil.

La summitul extraordinar consacrat desemnării persoanelor care vor ocupa două funcţii înalte în UE, liderii celor 28 de state membre ar urma să abordeze de asemenea şi situaţia din Ucraina şi să analizeze eventuale noi sancţiuni împotriva Rusiei.

----------

Actualizare Miniştrii de externe ai UE au discutat despre înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei

• Preşedinte Comisie pentru afaceri externe PE: "Atmosfera e sumbră"

Miniştrii europeni ai afacerilor externe au pregătit, ieri, terenul pentru o întărire a sancţiunilor împotriva Rusiei, în contextul escaladării militare din Ucraina, unde situaţia riscă "să scape de sub control", conform şefului diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, relatează AFP, citat de Agerpres.

"Există un consens că este necesar un răspuns mai ferm", a declarat o sursă diplomatică europeană, la finalul primei zile a reuniunii ministeriale informale de la Milano.

"Şefii de stat şi de guvern vor trebui să decidă" în cadrul summitului de la Bruxelles de azi, dar "ideea este probabil ca ei să ceară Comisiei Europene şi serviciului diplomatic al UE să pregătească noi sancţiuni", a adăugat această sursă.

Miniştrii au discutat inclusiv despre măsuri care să vizeze economia rusă, aşa-numită "fază a 3-a", şi despre adăugarea oligarhilor pe lista personalităţilor ruse şi ucrainene vizate de sancţiunile ţintite.

Potrivit eurodeputatului conservator Elmar Brok, care a asistat la discuţii, UE ar putea decide să vizeze "întreg sectorul financiar pentru ca economia rusă să reuşească mai greu să se refinanţeze".

"Atmosfera e sumbră", pentru că miniştrii "văd că negocierile nu au succes" şi că preşedintele rus, Vladimir Putin, "se foloseşte de acest lucru pentru a câştiga timp", a explicat Elmar Brok, reales recent în funcţia de preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.

La sosirea sa la reuniune, Frank-Walter Steinmeier a dramatizat miza pentru UE, în contextul agravării situaţiei provocate de trimiterea de trupe regulate ruse în Ucraina.

"Trebuie ştiut că situaţia, care era deja periculoasă în estul Ucrainei, a atins o nouă dimensiune. Violările frontierei pe care le observăm ne fac să ne temem ca situaţia să nu scape de sub control", a spus el.

"De aceea trebuie să-i punem capăt, dacă vrem să împiedicăm o confruntare imediată între forţele ruse şi ucrainene", a adăugat ministrul german.

UE "nu poate să nu reacţioneze la escaladare", a declarat la rândul său ministrul danez de externe, Martin Lidegaard. Dar "numai sancţiunile nu sunt suficiente", pentru că Vladimir Putin "este gata să-şi sacrifice populaţia", a spus suedezul Carl Bildt.

În condiţiile în care NATO a organizat ieri dimineaţă o reuniune de urgenţă privind situaţia din Ucraina la Bruxelles, UE trebuie să aducă Kievului "toată susţinerea posibilă, materială şi financiară", inclusiv furnizarea de "material militar", a cerut ministrul de externe lituanian, Linas Linkevicius.

Din punctul de vedere al lui Carl Bildt, "această problemă va trebui pusă la summitul NATO" de la 4 şi 5 septembrie, UE trebuind, în ceea ce o priveşte, să se limiteze la o susţinere "financiară, umanitară şi politică".

"Trebuie să recunoaştem că până acum, sancţiunile au fost mai degrabă un eşec", a afirmat ministrul de externe belgian Didier Reynders, al cărui punct de vedere reprezintă o dovadă a divergenţelor care persistă în UE, comentează AFP.

Moscova a anticipat deja posibile noi sancţiuni europene, evocând din nou ieri riscul unei întreruperi a alimentării cu gaze a UE în apropierea iernii.

"Pe termen lung trebuie să luăm măsuri pentru a ne reduce dependenţa energetică faţă de Rusia", a spus despre acest lucru şeful diplomaţiei daneze.

Ministrul polonez Radoslaw Sikorski, a cărui ţară este dur afectată de embargoul rus asupra produselor alimentare impus drept represalii la sancţiunile europene, s-a pronunţat în favoarea unui tip diferit de rezistenţă.

"Dacă vreţi să-i arătaţi lui Putin ce credeţi despre politica sa, mâncaţi un măr polonez", a declarat el, dându-le ziariştilor un coş cu mere, promovând astfel o campanie a ţării sale.

------

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a aprobat ieri vărsarea unei noi tranşe de 1,4 miliarde dolari pentru Ucraina, pe fondul escaladărilor tensiunilor dintre acest stat şi Rusia, după ce, la sfârşitul lunii aprilie, FMI i-a acordat Kievului o linie de credit de 17 miliarde dolari pe 2 ani şi a deblocat o primă tranşă de 3 miliarde dolari, transmite AFP.

Consiliul de Administraţie al FMI, care reprezintă cele 188 state membre, a acordat ieri undă verde deblocării noii tranşe după un audit al conturilor ucrainene.

Occidentul acuză Rusia că a intervenit direct în Ucraina. Tot ieri, NATO a cerut Moscovei să înceteze "acţiunile militare ilegale" în Ucraina, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin susţine că autorităţile kievene trebuie "să fie constrânse" a negocia cu separatiştii proruşi.

În repetate rânduri, FMI şi-a exprimat îngrijorarea privind o escaladare a conflictului şi a recunoscut că un ajutor financiar suplimentar ar fi necesar în caz de agravare a tensiunilor din estul ucrainean, zonă esenţială din punct de vedere economic, bogată în gaze naturale şi minereuri.

La sfârşitul lui aprilie, comunitatea internaţională s-a angajat să-i asigure Ucrainei un total de 27 miliarde dolari.

Recesiunea în Ucraina s-a agravat în al doilea trimestru din 2014, cu un regres al PIB-ului de 2,3%, după o contracţie de 2% în trimestrul precedent.

Într-o postare pe Twitter, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a salutat, ieri, deblocarea noii tranşe de către FMI, calificând-o drept "un semn de încredere binevenit". Anterior, în aceeaşi zi, Iaţeniuk catalogase drept "crucial" ajutorul FMI, în contextul "miliardelor de dolari" cheltuiţi pe războiul din est.