FINANŢAREA EUROPEANĂ EDIŢIA A VI-A Mirela Iovu, CEC Bank: "Ar trebui finanţate, cu prioritate, proiectele care aduc creştere economică"

Cei care doresc să acceseze fonduri europene trebuie să se implice în "scrierea" proiectelor pe care vor să le implementeze, furnizând firmelor de consultanţă cu care lucrează detaliile afacerii în care specialiştii sunt ei şi nu să lase totul în mâna consultanţilor, este de părere doamna Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank.

"Nu spunem că aceşti consultanţi nu ar fi persoane responsabile ori profesioniste, ci spunem că ar fi indicat pentru binele şi viitorul lor ca antreprenori să cunoască chiar şi ultimul şi cel mai mic amănunt despre proiect", ne-a spus domnia sa, adăugând: "A doua recomandare se referă la colaborarea beneficiarilor cu instituţia financiară cu care vor implementa proiectul, încă din faza de iniţiere a proiectului şi nu după semnarea contractului de finanţare, aşa cum se întâmplă de obicei, ceea ce a dus şi la un număr mare de proiecte neimplementate din lipsă de finanţare, nefiind bancabile".

În opinia vicepreşedintelui CEC Bank, în primul rând, ar trebui finanţate acele tipuri de proiecte care vor aduce în economie o creştere semnificativă, dezvoltarea infrastructurii, cu accent pe implementarea proiectelor majore sau creşterea competitivităţii IMM-urilor, atât din agricultură, cât şi din industrie şi servicii: "Este necesară o orientare a finanţărilor către investiţii în ramuri care să susţină producţia internă pentru a se ajunge la un nivel de performanţă asemănător cu al altor state membre ale Uniunii Europene".

Mirela Iovu apreciază că identificarea unor soluţii care să conducă la creşterea gradului de absorbţie a fost o preocupare continuă atât la nivelul instituţiilor implicate în gestionarea fondurilor europene, cât şi la nivelul sistemului bancar, ca partener important în susţinerea din punct de vedere financiar a implementării proiectelor eligibile. Domnia sa ne-a spus: "Un impact semnificativ considerăm că l-au avut măsurile care au condus la deblocarea, în cursul anului 2013, a tuturor programelor care fuseseră presuspendate anterior. Reluarea plăţilor de către Comisia Europeană, precum şi introducerea mecanismului plăţilor directe, măsură prin care s-a asigurat onorarea într-un timp foarte scurt a cererilor de plată depuse de către beneficiari, a condus la o creştere importantă a gradului de absorbţie. Astfel, dacă la finele anului 2012 gradul de absorbţie pe instrumente structurale era de 11,47%, nivelul înregistrat la data de 31 decembrie 2013 a fost de 33,47%.

Conform cifrelor publicate de autorităţi şi statisticieni, ritmul înregistrat în primele cinci luni din 2014 pare să fie mai puţin accelerat faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior şi de aceea, pentru o estimare fundamentată a rezultatelor pentru finele anului 2014, este necesară o analiză detaliată a tuturor factorilor care influenţează acest proces. Gradul de absorbţie estimat de autorităţile de resort pentru data de 31 decembrie 2015 este cuprins între 50%-80%, iar pentru atingerea lui se continuă eforturile şi demersurile necesare pentru implementarea de noi măsuri de îmbunătăţire a întregului cadru".

Potrivit vicepreşedintelui CEC Bank, pe lângă identificarea de măsuri care să asigure o bună gestionare a banilor europeni, este important să se identifice acele pârghii care să asigure şi implementarea în practică a acestor măsuri. "De multe ori, măsuri foarte bune nu au avut efectul scontat deoarece nu au fost asigurate resursele financiare sau umane necesare", a explicat doamna Iovu.

Referitor la reforma sistemului de absorbţie propusă pentru perioada de programare 2014-2020, reprezentantul CEC Bank apreciază în mod deosebit decizia de concentrare a funcţiei de Autoritate de management la nivelul a doar trei ministere (MFE, MDRAP şi MADR): "Considerăm că această măsură vine să răspundă la multiplele probleme ridicate în perioada de programare anterioară, legate de asigurarea unui mod de lucru unitar, pe multe paliere, începând cu faza de depunere a proiectelor şi continuând cu evaluarea, selecţia sau onorarea în termenele stabilite a cererilor de rambursare. Considerăm că în baza experienţelor acumulate de fiecare Autoritate de management se poate asigura un schimb de bune practici, astfel încât să fie susţinute în continuare modalităţile de lucru care asigură simplificarea întregului proces, concomitent cu întărirea procesului de monitorizare şi control.

Deşi se pregăteşte noua perioadă de programare, în paralel se continuă şi implementarea proiectelor contractate în perioada 2007-2013, astfel încât gradul de absorbţie va fi influenţat şi de modalitatea prin care se va asigura implementarea acestor proiecte şi evitarea dezangajării de sume la finalul anului 2015".

În plus, a existat şi o implicare susţinută a băncilor care au venit în întâmpinarea beneficiarilor care până în prezent nu au reuşit să-şi asigure resursele financiare necesare implementării proiectelor lor, a mai spus sursa citată: "În acest context, considerăm necesară susţinerea în continuare a unor campanii de informare a beneficiarilor asupra necesităţii de a-şi stabili structura de finanţare a proiectului, încă din faza de elaborare. Considerăm de asemenea că externalizarea unor activităţi derulate în prezent de către Autorităţile de Management/Organismele Intermediare, către firme de consultanţă specializate şi bănci comerciale ar putea conduce la scurtarea timpilor de implementare a unui proiect (de la depunere, selecţie, până la finanţarea şi finalizarea proiectului) şi implicit o mai rapidă absorbţie a fondurilor europene".

Măsurile propuse până în prezent pentru îmbunătăţirea cadrului de accesare a fondurilor europene au plecat de la problemele întâmpinate până în acest moment, mai precizează vicepreşedintele CEC Bank: "Aceste probleme se identifică pe fiecare etapă implicată de acest proces, pornind de la calitatea proiectelor elaborate, stabilirea criteriilor de selecţie, identificarea unor conflicte de interese în desfăşurarea achiziţiilor publice, acordarea unei atenţii diminuate identificării resurselor financiare necesare pentru implementarea proiectelor, întârzieri în onorarea cererilor de plată, şi altele."

CEC Bank a lansat o serie de produse şi servicii dedicate celor care doresc să dezvolte proiecte cu fonduri europene, urmărind specificul derulării acestor proiecte. Aceste produse au ca destinaţie prefinanţarea parţială sau integrală a grantului, cofinanţarea cheltuielilor eligibile sau a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor.

De asemenea, potrivit reprezentanţilor băncii, s-a dezvoltat o reţea de birouri de consiliere în toate sucursalele judeţene (42 la număr în acest moment), în care clienţii sunt întâmpinaţi de personal specializat pe acest domeniu de activitate (aproximativ 200 de funcţionari ai băncii implicaţi cu prioritate în activitatea acestor birouri).

"Finanţările acordate de bancă se adresează unor domenii de activitate variate, fiind susţinute investiţii în sectorul productiv, eficienţa energetică, dezvoltarea mediului de afaceri, reabilitare infrastructură drumuri comunale şi judeţene, turism, dezvoltarea de activităţi non-agricole în mediul rural etc.", ne-a spus Mirela Iovu.

Domnia sa mai adaugă: "Începând cu anul 2007 şi până în prezent, CEC Bank s-a implicat în susţinerea politicilor şi programelor din cadrul obiectivelor Convergenţă, Politicii Agricole Comune şi a Politicii Comune de Pescuit. Banca s-a implicat atât în finanţarea proiectelor de investiţii, cât şi în prefinanţarea subvenţiilor din fonduri europene, prin acordarea de credite pentru asigurarea capitalului de lucru. Până în prezent, au fost finanţaţi peste 22.000 de clienţi, valoarea granturilor aferente fiind de peste 7 miliarde lei".

CEC Bank s-a implicat în finanţarea de proiecte integrate, implementate în zonele rurale de către Administraţiile Publice Locale, atât pentru dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale, economice cât şi de protecţia mediului înconjurător, potrivit doamnei Iovu. De asemenea, banca a finanţat proiecte ale unor municipalităţi şi consilii judeţene pentru implementarea de proiecte pentru infrastructura edilitară modernă (infrastructura de apă, apă uzată, alimentare cu apă, canalizare, dezvoltarea sistemelor de management a deşeurilor) şi de reabilitare a unor obiective de interes cultural prin care s-a adus un aport important la regenerarea economică şi socială a comunităţii.

Dintre acestea, Mirela Iovu aminteşte reabilitarea centrului istoric exterior, a fortificaţiei de tip Vauban şi reconstituire latura de vest a Cetăţii Alba Carolina sau reabilitarea Cetăţii Deva.