Fondurile de coeziune, o necesitate pentru dezvoltarea UE

Fondurile de coeziune sunt cele pe care oficialii de la Bruxelles le pun la dispoziţia statelor membre ale Uniunii Europene pentru a reduce diferenţele economice şi din alte domenii existente între ţările din vest şi cele din est. Importanţa acestor fonduri şi a viitoarei politici de coeziune, pentru perioada 2021-2027, a constituit tema de discuţie a conferinţei care s-a desfăşurat, ieri, la Palatul Parlamentului, sub titlul "O politică de coeziune inclusivă pentru o Uniune mai aproape de cetăţeni".

În deschiderea evenimentului, premierul Viorica Dăncilă a precizat: "Avem nevoie de o Europă integrată, mai coezivă, mai apropiată de cetăţeni. De aceea, mottoul mandatului României la preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene este «Coeziunea, o valoare comună, europeană». Vom urmări în perioada 1 ianuarie - 1 iulie 2019 să ne raportăm permanent la principiul coeziunii pentru a reclădi încrederea cetăţenilor în instituţiile europene".

Premierul a menţionat că doreşte ca în perioada 2021-2027 granturile să rămână principala formă de finanţare a politicii de coeziune.

O problemă spinoasă în privinţa controlului fondurilor europene, pentru actuala coaliţiei de guvernare PSD-ALDE, o reprezintă auditul realizat de instituţiile europene şi de cei de la Oficiul European de Luptă Antifraudă. Conform Viorică Dăncilă, auditul ar trebui să se bazeze pe încredere, prevenţie, previzibilitate, iar acţiunile să se axeze pe conformitatea procedurilor şi documentelor şi nu pe detalii financiare.

• 7 miliarde euro în plus pentru România, în perioada 2021-2027

Potrivit Rovanei Plumb, ministrul pentru fondurile europene, în perioada 2007-2014, ţara noastră a primit, pe fondurile de coeziune, 48,6 miliarde euro de la bugetul Uniunii Europene, buget la care am contribuit cu 16,5 miliarde euro.

În actualul exerciţiu bugetar multianual, Comisia de la Bruxelles şi Parlamentul European ne-au alocat 43 miliarde euro, din care, până acum, ne-a fost aprobată plata a 11 miliarde euro. Din cele 11 miliarde euro aprobate prin politica de coeziune, până în acest moment au intrat în ţară 6,3 miliarde euro. Liniile de finanţare pentru proiecte sunt de 25 miliarde euro şi, din această sumă, există contractare pentru 15 miliarde euro.

Rovana Plumb a spus: "Prin fondurile de coeziune, am realizat în ultimii doi ani peste 20.000 de locuri de muncă, am înfiinţat peste 12.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, am acordat burse pentru 80.000 de elevi, dezvoltăm infrastructura socială şi investim în capital uman. Politica de coeziune trebuie să asigure bunăstare şi prosperitate pentru toate regiunile Europei, iar în acest scop dorim ca anul viitor să obţinem un acord pe viitorul cadru financiar".

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a menţionat lipsa informării cetăţenilor europeni cu privire la beneficiile pe care le au în urma fondurilor de coeziune alocate de către instituţiile Uniunii Europene. Ea a dat drept exemplu faptul că politica de coeziune a fost înfiinţată la solicitarea Marii Britanii, în momentul în care au fost închise minele din Ţara Galilor şi era nevoie de noi programe de dezvoltare economică în regiunea respectivă. Comisarul european pentru politică regională a susţinut că nimeni nu le-a explicat galezilor, cu prilejul referendumului BREXIT, ce beneficii au avut ei şi ascendenţii lor de pe urma faptului că Marea Britanie a fost prima beneficiară a politicii de coeziune.

Corina Creţu a afirmat: "Eu sunt o susţinătoare a proiectelor transfrontaliere. Construim poduri, nu mai construim ziduri; aceasta este esenţa politicii de coeziune. Fondurile europene reduc diferenţele între est şi vest, între nord şi sud şi între statele membre ale Uniunii Europene. Nu există regiune, nu există oraş în care să nu se vadă rezultatele concrete ale politicii de coeziune. Prin politica de coeziune s-au realizat la nivel european peste 1,1 milioane de întreprinderi mici şi mijlocii, care au creat peste 9 milioane de locuri de muncă".

Comisarul european pentru politică regională a precizat că bugetul propus de Comisia Europeană pentru politicile de coeziune în perioada 2021-2027 este de 373 miliarde euro, iar România va beneficia de o creştere cu 7 miliarde euro a sumei alocate pentru fondurile de coeziune.

• Europa cu două viteze, neagreată de coaliţia PSD-ALDE

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, susţine că UE, în calitate de actor global, trebuie să fie un exemplu privind integrarea, cooperarea, coeziunea şi negocierea. El a criticat opiniile oficialilor europeni care vorbesc despre o Uniune cu două viteze de dezvoltare sau cu o dezvoltare în cercuri concentrice, susţinând că toţi banii contează, dar trebuie să primeze politica de coeziune şi bunăstarea cetăţenilor.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a transmis un mesaj participanţilor la evenimentul de ieri, prin intermediul vicepreşedintelui Florin Iordache. În textul respectiv, şeful Camerei Deputaţilor şi liderul PSD, Liviu Dragnea, critică dezvoltarea UE în două viteze şi în cercuri concentrice şi susţine că toţi cetăţenii europeni trebuie să fie egali în drepturi. "Pledez pentru o politică de coeziune care să beneficieze de un nivel ridicat de finanţare, mai simplă, mai uşor de pus în aplicare. Viziunea României este: aceeaşi viteză, aceeaşi monedă, aceeaşi politică de coeziune, aceleaşi şanse pentru toţi cetăţenii UE", se arată în mesajul lui Liviu Dragnea.

• Banca Europeană de Investiţii, partener al politicii de coeziune

Unul dintre partenerii statelor UE pentru cofinanţarea programelor derulate pe fondurile europene este Banca Europeană de Investiţii (BEI), care, în ultimii 10 ani, a alocat 243 miliarde euro pentru diferite proiecte, aceşti bani ajutând la creşterea sectorului privat, ceea ce a dus la creşterea nivelului de trai pentru 48 de milioane de europeni. Vazil Hudak, vicepreşedinte BEI. a declarat: "Coeziunea este o parte importantă a politicii noastre bancare, deoarece fondurile de coeziune reprezintă 80% din bugetul alocat investiţiilor. Cofinanţăm proiectele alocate din fondurile europene şi punem împreună granturile europene şi finanţarea din fondurile BEI. Finanţăm prioritar proiectele care atrag dezvoltarea în diferite domenii. De aceea, important pentru fondurile de coeziune este să sprijine mai multe domenii de activitate".

Administraţiile publice locale din regiunile Europei sunt primele beneficiare ale fondurilor de coeziune. De aceea, la evenimentul de ieri au participat mai mulţi primari, şefi de consilii judeţene şi city-manageri pentru a afla care este viziunea UE pentru perioada 2021-2027. Din partea regiunilor europene, Comisia de la Bruxelles are tot sprijinul pentru alocarea acestor fonduri. Karl-Heinz Lambertz, preşedintele Comitetului European al Regiunilor, a declarat: "Localităţile şi regiunile din UE sunt partenerii politicii de coeziune. Noi susţinem că politica de coeziune este realitatea UE. Fără această politică, UE nu ar fi avansat după cel de-al doilea război mondial şi nici după căderea zidului Berlinului. Politica de coeziune nu este una a trecutului, ci o politică a viitorului, a colectivităţilor teritoriale. Politica de coeziune îl poate face pe fiecare cetăţean să decidă dacă UE este o speranţă pentru el sau o dezamăgire. De aceea ne dorim un pact de stabilitate pe politica de coeziune. De asemenea dorim liberalizarea investiţiilor publice şi amortizarea investiţiilor private".

Oficialul european şi-a exprimat speranţa ca, sub mandatul României la preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, bugetul politicii de coeziune să fie menţinut.