Forţele americane urmează să restituie afganilor baza militară de la Bagram

Forţele americane din Afganistan se pregătesc să restituie afganilor principala bază militară americană, Bagram, până la 20 iunie, într-o nouă etapă a retragerii accelerate din această ţară, potrivit unei surse din domeniul securităţii, informează news.ro.

"Procesul de restituire ar urma să dureze 20 de zile, însă acest terman s-ar putea dovedi mai mult sau mai puţin lung", declară această sursă sub protecţia anonimatului.

În paralel, o delegaţie guvernamentală afgană "limitată" - de şase-opt persoane - s-a dus la Doha, în Qatar, în speranţa unei reluări a negocierilor cu talibanii privind o eventuală împărţire a puterii, în pofida continuării confruntărilor armate pe teren, a confirmat AFP o sursă oficială sub protecţia anonimatului.

Retragerea forţelor americane din Afganistan, prevăzută ininiţial la 1 mai, dar amânată de către preşedintele Joe Biden la data simbolică de 11 septembrie, are loc într-un ritm accelerat.

Restituirea armatei afgane a bazei de la Bagram - în care s-au aflat câteva zeci de mii de militari americani şi NATO în perioada de vârf a operaţiunilor - urmează să marcheze o etapă majoră.

ÎNCĂ 2.500 DE MILITARI AMERICANI PREZENŢI ÎN AFGANISTAN

"Pot confirma că vom restitui baza aeriană de la Bagram, însă nu nu am, în acest moment, de anunţat niciun detaliu şi nici calendar", a confirmat marţi AFP o purtătoare de cuvânt a forţelor americane.

După 20 de ani de la lansarea intervenţiei, în octombrie 2001, Statele Unite au în continuare 2.500 de militari staţionaţi în Afganistan, a căror retragere urmează să se încheie în această vară.

Baza aeriană Bagram, situată la aproximativ 50 de kilometri nord-est de Kabul, în provincia Parwan, a fost principala bază operaţională a forţelor occidentale.

Construită de către sovietici, pe când ocupau Afganistanul (1979-1989), în ea au fost staţionaţi până la 30.000 de militari şi civili americani şiforţe NATO, în toiul operaţiunilor, în 2011.

Baza a fost folosită, de asemenea, ca centru detenţie - denunţat de către Amnesty Internationa (AI), care a vorbit despre "centre de tortură" - în depozte.

Negocierile interafgane de la Doha, care au loc în paralel cu această retragere "în ritm susţinut" potrivit Pentagonului, nu au avansat de când au fost lansate, în septembrie.

Negociatori ai Guvernului afgan şi membri ai mişcării talibane s-au întâlnit la 14 mai în capitala Qatarului după luni de paralizie şi au convenit "să continue negocierile".

Fawzia Koofi, una dintre puţinele femei care face parte din delegaţie, care a confirmat marţi într-un mesaj postat pe Twitter deplasarea la Doha, spune că "sperăde această dată la un rezultat raţional, bazat pe negocieri, pentru a pune capăt suferinţelor poporului meu" şi îndeamnă la "mai multă voinţă şi sinceritate în aceste negocieri".

Statele Unite şi europenii îndemnau la începutul lui mai cele două părţi la o reluare "imediată" şi "fără condiţii prealabile" a negocierilor.

"Procesul retragerii trupelor nu trebuie săservească drept pretext talibanilor pentru a suspenda procesul de pace", avertizau ei.

Însă, pe teren, insurgenţii şi-au continuat atacurile, mai ales în sud şi în provinciile din jurul Kabulului, unde au cucerit mai multe districte, uneori fără vreo luptă, în faţa unei armate demotivate, cauzând deplasarea a zeci de mii de civili, potrivit ONU.

Cel puţin zece persoane au fost ucise marţi seara, iar alte 12 au fost rănite în două atacuri vizând autobuze, la Kabul.

O explozie a întrerupt curentul şi a lăsat mai multe cartiere ale capitalei în întuneric.

Retragerea americană a accelerat în ultima săptămână la 30-44%, potrivit unei estimări săptămânale a Pentagonului.