România are un fond important de clădiri construite între anii 1960 şi 1990, fiind fără izolare termică sau cu izolare termică minimă, conform unui comunicat remis redacţiei. În acest context, o mare parte din energia consumată în clădiri pentru încălzire şi răcire este risipită. Reabilitarea clădirilor va conduce la diminuarea semnificativă a necesarului de energie, ceea ce va reduce nu doar presiunea pe bugetul de cheltuieli al consumatorilor, ci şi pe necesarul de importuri de combustibili fosili, consolidând astfel securitatea energetică a ţării. Acest subiect va fi analizat în cadrul celei de-a patra ediţii a Forumului România Eficientă, care va avea loc pe data de 24 noiembrie 2022, în Bucureşti. În contextul crizei actuale a preţurilor la energie, ce acutizează nevoia de a avea un stoc de clădiri mai eficient şi cu emisii mai mici de carbon, tema conferinţei din acest an este "Rolul clădirilor în REPowerEU" ("The Role of Buildings to REPowerEU").
Potrivit sursei citate, dat fiind că la nivel european clădirile reprezintă principalul consumator de energie, prin planul REPowerEU, Comisia Europeană recunoaşte rolul major al clădirilor în consolidarea securităţii energetice a Uniunii, propunând măsuri de creştere a eficienţei energetice în sectorul construcţiilor.
Pe lângă termoizolaţia de înaltă performanţă, este nevoie şi de modernizarea sistemelor de încălzire vechi şi ineficiente, utilizarea surselor regenerabile de energie şi a căldurii recuperate, precum şi de încălzire centralizată inteligentă.
Una dintre măsurile cuprinse în REPowerEU este Iniţiativa europeană privind acoperişurile solare. Astfel, toate clădirile noi ar trebui să fie "pregătite pentru energia solară" ("solar ready"), adică proiectate pentru a optimiza potenţialul de generare a energiei solare pe baza radiaţiei solare de pe amplasament, permiţând instalarea avantajoasă a tehnologiilor solare, fără intervenţii structurale costisitoare.
Statele membre asigură instalarea unor instalaţii adecvate de energie solară: (a) până la 31 decembrie 2026, pe toate clădirile publice şi comerciale noi cu suprafaţă utilă mai mare de 250 mp; (b) până la 31 decembrie 2027, pe toate clădirile publice şi comerciale existente cu suprafaţă utilă mai mare de 250 mp; şi (c) până la 31 decembrie 2029, pentru toate clădirile rezidenţiale noi.
Prevederile se regăsesc în Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, propuse ca parte a pachetului legislativ Fit for 55.
"Implementarea pe scară largă a energiei solare în clădiri ar avea o contribuţie majoră la protejarea mai eficace a consumatorilor de preţurile tot mai mari şi volatile ale combustibililor fosili, ar reduce expunerea cetăţenilor vulnerabili la costurile ridicate ale energiei şi ar genera beneficii de mediu, economice şi sociale mai ample", se arată în textul legislativ menţionat.
"Statele membre ar trebui, de asemenea, să valorifice pe deplin măsurile de sprijin disponibile, cum ar fi aplicarea unor cote reduse de TVA pentru sistemele de încălzire cu randament ridicat şi pentru izolarea clădirilor, precum şi alte măsuri de tarifare a energiei, care încurajează tranziţia la pompele de căldură şi achiziţionarea de aparate mai eficiente", menţionează Comisia Europeană în Comunicarea "REPowerEU Plan", prezentată în luna mai 2022.
Creşterea preţurilor la energie a redus perioada de recuperare a investiţiilor în eficienţa energetică, aşadar este nevoie de un efort reînnoit pentru a elimina constrângerile legate de lichiditate şi de informaţii care frânează astfel de investiţii profitabile, se arată în Planul UE "Economii de energie", tot parte a REPowerEU, subliniază sursa citată.
O atenţie specială trebuie acordată persoanelor aflate în sărăcie energetică. În Propunerea de Directivă privind eficienţa energetică (reformare), publicată de Parlamentul European în septembrie 2022, se prevede: "Statele membre pun în aplicare măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi măsuri conexe de protecţie sau de informare a consumatorilor cu prioritate în rândul consumatorilor vulnerabili, al persoanelor afectate de sărăcie energetică, al gospodăriilor cu venituri reduse şi, acolo unde este cazul, al persoanelor care trăiesc în locuinţe sociale, pentru a atenua sărăcia energetică".
Iată doar câteva dintre noutăţile legislative în materie de eficienţă energetică în clădiri care se pregătesc la nivel european. Acestea vor fi dezbătute la Forumul România Eficientă de pe data de 24 noiembrie 2022, o conferinţă internaţională ce va fi transmisă live atât pe website, cât şi pe pagina de Facebook a programului România Eficientă. Experţii vor analiza, de asemenea, oportunităţile şi provocările eficienţei energetice în clădirile din România şi din regiune, explorând totodată tehnologiile care pot contribui la atingerea obiectivelor de eficienţă energetică, se mai arată în comunicat.