Francizor caut francizat... (I)

Am vorbit în diferite articole anterioare despre faptul că potenţialul francizat, din momentul în care s-a hotărât asupra unei francize, ar fi bine să "investigheze" mai în amănunt oferta respectivă. În acelaşi timp însă, când cel care doreşte să achiziţioneze o franciză caută informaţii despre afacerea pe care ar dori să o cumpere, şi francizorul realizează propria "investigare" a potenţialului francizat.

Astfel, încă de la primele întâlniri între cei doi, un francizor serios va dori să afle detalii despre cel cu care va colabora, poate, de-a lungul următorilor 5 sau chiar 10 ani. În cazul unor companii, francizorii sau angajaţi ai acestora special desemnaţi pentru aceasta, realizează adevărate interviuri cu potenţialii francizaţi. Uneori, candidaţii completează nişte ches-tionare cam ca la un examen.

Dar faptul că francizorii organizează aceste interviuri arată că aceste companii acordă licenţele doar acelor persoane care întrunesc anumite criterii care, cel puţin pentru aceşti francizori, sunt necesare pentru că francizaţii să aibă succes în afaceri. Francizorii respectivi sunt deci interesaţi şi doresc ca francizaţii lor să aibă succes şi caută să creeze şi să menţină cu aceştia din urmă o relaţie reciproc profitabilă.

Francizorii verifică, de obicei, trei aspecte: resursele, experienţa şi caracterul francizatului. Resursele sunt foarte importante, deoarece francizatul nu trebuie să îşi permită doar să achite taxa de intrare, ci va trebui să poată să-şi pună bazele unităţii francizate (să achiziţioneze sediul unde îşi va des-făşura activitatea, să îl amenajeze, să cumpere echipamentele necesare derulării activităţii, etc), să angajeze, să pregăteas-că şi să plătească personalul în primele luni de activitate, precum să şi poată supravieţui în perioada de început, până când afacerea începe să aducă venituri. În cazul multor francize, mai ales cele din alte ţări, francizorii solicită ca potenţialul francizat să deţină cel puţin o anumită sumă în cash sau în propriul cont de la bancă, sumă care să nu fie un împrumut sau un credit. Iar dacă, pe lângă această sumă, francizatul a obţinut un credit bancar din care să plătească, de exemplu, echipamentele sau din care să trăiască, el şi familia lui, în primele luni, el trebuie să ofere garanţii solide că poate returna sumele împrumutate.

Dar resursele nu se limitează doar la aspectele financiare. Potenţialul francizat trebuie, de exemplu, să aibă şi energia necesară, iar sănătatea să îi permită să muncească cel puţin câţiva ani din momentul încheierii contractului de franciză. În cele mai multe cazuri, francizatul este nevoit să lucreze în program prelungit şi în week-end, cel puţin până când demarează afacerea şi angajaţii săi vor fi suficient de pregătiţi astfel încât să preia din sarcinile acestuia.

În ce priveşte experienţa candidatului, aici lucrurile se complică puţin. Unii francizori cer potenţialilor francizaţi să aibă experienţa în domeniul în care activează afacerea. Alţii, ca în cazul restaurantelor fast-food, preferă acei candidaţi care nu au absolut nici o experienţă în domeniu. Aceasta, deoarece aceşti francizori pornesc de la premisa că un francizat care a învăţat de la zero toate procedurile dezvoltate de francizor are mai multe şanse de succes decât un francizat care şi-a format propriile opinii şi reflexe lucrând în domeniul respectiv, reflexe şi opinii care, de obicei, sunt în contradicţie sau sunt diferite de operaţiunile per-fectate de către francizor.

Oricum, francizorii vor să afle detalii despre activitatea anterioară a potenţialului francizat: ce fel de muncă a făcut, dacă a fost angajat, unde şi pe ce post sau poziţie, dacă a mai deţinut o afacere şi ce s-a întâmplat, dacă afacerea respectivă a dat faliment sau dacă a vândut-o/cedat-o şi de ce, etc. Toate acestea contribuie la formarea unei imagini despre capacităţile de a conduce şi de a opera o afacere ale candidatului respectiv. Uneori, mai ales în cazul francizelor din alte ţări, francizorii cer să le fie furnizate datele de contact ale celor care pot oferi referinţe pentru potenţialul francizat, precum foşti angajatori sau foşti parteneri de afaceri.

În ce priveşte caracterul, deşi nu există reguli fixe în ce priveşte acest aspect, majoritatea francizorilor caută ca francizaţii lor să aibă anumite trăsături de caracter care să îi ajute să îşi conducă afacerea cu succes. Astfel, deşi se cere ca potenţialul francizat să aibă îndeajuns curaj şi spirit antrprenorial încât să se lase pe mâinile francizorului şi, în acelaşi timp, să pornească pe drumul anevoios al demarării unei afaceri şi conducerii acesteia către succes, un spirit prea îndrăzneţ şi o persoană care se gândeşte că ştie cel mai bine cum se realizează lucrurile reprezintă un minus, deoarece francizorul doreşte ca francizatul să urmeze întocmai indicaţiile date în timpul sesiunii de training şi în Manualele Operaţionale, nu să încerce să schimbe şi să "îmbunătăţeas-că" operaţiunile. În acelaşi timp, majoritatea francizorilor doresc ca viitorul francizat să fie o persoană căreia să-i placă să lucreze cu publicul, datorită naturii activităţii. Francizatul va trebui de exemplu, cel puţin la început, să angajeze per-sonalul, să trateze cu furnizorii, să caute şi să atragă, dacă este cazul, clienţii.