FRANS TIMMERMANS AMENINŢĂ CU DECLANŞAREA "INFRINGEMENTULUI" PE JUSTIŢIE O scrisoare "ticluită" în condiţii suspecte

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, a trimis o scrisoare către primii patru oameni în stat din ţara noastră, în care ameninţă cu declanşarea procedurii de "infringement" pe justiţie. Procedura ar urma să fie declanşată dacă modificările făcute, luna trecută, în Parlament, de majoritatea PSD-ALDE-UDMR la Codul penal şi Codul de procedură penală vor intra în vigoare.

Scrisoarea lui Timmermans ar fi, la prima vedere, un ultim semnal de alarmă tras de Comisia de la Bruxelles cu privire la asaltul pe care coaliţia de guvernare îl susţine asupra justiţiei. Documentul a apărut după summitul de la Sibiu, unde a fost prezent şi Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. În mod normal, o scrisoare de asemenea gravitate ar fi trebuit semnată de preşedintele Juncker. Aces-ta din urmă şi-a reiterat săptămâna trecută poziţia cu privire la slăbirea luptei anticorupţie şi încălcarea independenţei justiţiei de către coaliţia PSD-ALDE şi l-a lăudat pe preşedintele Klaus Iohannis pentru consecvenţa sa în apărarea principiului statului de drept.

Declaraţiile lui Juncker date la Sibiu au fost oficiale şi, din niciuna dintre ele, nu reieşea poziţia dură, intransigentă pe care o are Frans Timmermans în scrisoarea adresată liderilor politici de la Bucureşti. Mai mult, cordialitatea arătată de şeful Comisiei Europene faţă de preşedintele Klaus Iohannis nu justifică modul în care Frans Timmermans îl introduce pe acesta din urmă între destinatarii scrisorii sale, alături de cei care, prin atitudinea lor din ultimii doi ani s-au abătut de la principiul statului de drept: Liviu Drag-nea, Călin Popescu-Tăriceanu şi Viorica Dăncilă.

De aceea, s-ar putea spune că, prin modul de adresare şi prin felul în care a fost întocmită, scrisoarea lui Timmermans nu este decât o manevră electorală, înaintea scrutinului din 26 mai pentru alegerile europarlamentare.

Socialiştii europeni au fos prinşi în offside sau nepregătiţi cu prilejul summitului Consiliului European de la Sibiu. Summit care s-a desfăşurat în paralel şi cu summit-ul Partidului Popular European, unde au participat mai mulţi membri ai Consiliului European, printre aceştia numărându-se şi cancelarul german Angela Merkel. Cu acest prilej, popularii europeni au punctat la capitolul imagine discutând despre situaţia statului de drept din ţara noastră, dar şi din alte ţări membre ale Uniunii Europene şi au stabilit un set de măsuri pe care le vor pune în practică, dacă vor câştiga alegerile de la sfârşitul aces-tei luni.

Spre deosebire de summitul transparent al PPE, socialiştii europeni, din rândul cărora face parte şi Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, au avut o întâlnire în spatele uşilor închise, departe de ochii presei acreditate la evenimentele de la Sibiu. Mai mult, la întâlnirea res-pectivă nu a fost invitat să participe niciun lider al social-democraţilor din ţara noastră.

Probabil că la întâlnirea respectivă, din dorinţa de a puncta electoral faţă de PPE - care era deja vizibil în spaţiul public prin summitul politic organizat la Sibiu - socialiştii europeni i-ar fi trasat, în 9 mai, drept sarcină lui Timm-ermans redactarea unei scrisori în care să îndrepte indicatorul împotriva României. Pentru că au şi motive, dacă ţinem cont de manevrele politicienilor de la Bucureşti cu privire la modificarea legilor justiţiei şi a legislaţiei penale. Iar Frans Timmermans ar fi executat indicaţiile PSOE şi, în 10 mai, a trimis scrisoarea respectivă, inclusiv către preşedintele Klaus Iohannis.

Numai că... ghinion! - vorba preşedintelui Klaus Iohannis. Scrisoarea lui Timmermans este defazată, dacă luăm în calcul faptul că, înaintea participării la summitul de la Sibiu a preşedintului francez Emmanuel Macron, Palatul Elysee a emis un comunicat în care îşi exprimă îngrijoarea cu privire la situaţia statului de drept din ţara noastră şi în care îşi arată susţinerea faţă de acţiunile preşedintelui Klaus Iohannis. Sprijin pe care preşedintele Iohannis îl are din partea tuturor liderilor europeni, care nu i-au transmis că ţara noastră va primi, a doua zi după summit, un avertisment din partea Comisiei de la Bruxelles.

Ar mai fi de menţionat că, deşi scrisoarea lui Timmermans, reluată, ieri, de Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, datează din 10 mai, la mitingul PNL din 11 mai ce a avut loc la Iaşi, preşedintele Klaus Iohannis nu a menţionat nimic participanţilor despre avertismentul primit.

Mai mult, declaraţia de ieri a lui Schinas oferă un element care este strict legat de atribuţiile preşedintelui Klaus Iohannis, ceea ce ar putea fi considerat suspect. Margaritis Schinas a spus: "Principalele preocupări se referă la evoluţiile care interferează cu independenţa justiţiei şi lupta efectivă împotriva corupţiei, inclusiv protecţia intereselor financiare ale UE, şi în mod particular la amendamentele adoptate recent la Codul penal, care ris-că să creeze o situaţie de facto de impunitate pentru infracţiuni. Posibila legislaţie ce ar permite recursurile extraordinare ar agrava situaţia statului de drept. În cazul în care îmbunătăţirile necesare nu sunt realizate în scurt timp sau dacă vor fi luate măsuri negative suplimentare, precum promulgarea celor mai recente amendamente la codurile penale, Comisia va declanşa fără întârziere Cadrul pentru statul de drept şi va suspenda Mecanismul de Cooperare şi Verificare".

Schinas se referă la promulgarea modificărilor la legislaţia penală. Promulgare pe care deocamdată preşedintele Klaus Iohannis nu are de gând să o semneze. Mai ales că, în 10 mai, adică exact în data scrisorii lui Timmermans, a atacat la Curtea Constituţională legile de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală.

În aceste condiţii, cui foloseşte scrisoarea emisă de Frans Timmermans? Probabil imaginii sale în actuala campanie electorală şi socialiştilor europeni care pot arăta electoratului din vest că nu sunt părtaşi la demersurile antijustiţie ale social-democraţilor de la Bucureşti, chiar dacă nu au suspendat PSD din PSOE. Spre deosebire de socialiştii europeni, membrii PPE au sus-pendat formaţiunea politică a lui Viktor Orban, FIDESZ, din rândul popularilor europeni, iar acesta este un alt punct la care PPE a depăşit PSOE.