Deficitul bugetar al Franţei ar urma să ajungă anul acesta la 9% din PIB, faţă de prognoza precedentă de 8,5% din PIB, în urma noilor restricţii , care vor afecta economia, a afirmat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, citat de Agerpres.
Într-un interviu acordat postului de televiziune LCI, oficialul a estimat că nivelul datoriei publice ca procent din PIB se va ridica la 118% în 2021, de la 115% previzionat anterior.
Şi prognoza privind avansul economiei în acest an a fost înrăutăţită, de la 6% la 5%, iar ministrul de Finanţe a reiterat faptul că noile restricţii vor duce la închiderea temporară a 150.000 de afaceri, costurile fiind estimate la 11 miliarde de euro pe lună.
Franţa a înregistrat anul trecut un nivel record al datoriei şi al deficitului sectorului public, arată datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (Insee), dar datele sunt sub estimări după ce economia s-a contractat mai puţin decât se estima în planificarea bugetară a Guvernului de la Paris.
În 2020, deficitul public al Franţei a urcat la 9,20% din PIB, cel mai ridicat nivel din 1949, de la 3,10% din PIB în 2019, în timp ce autorităţile se aşteptau la un deficit de 10,20% din PIB. Datoria publică brută a ajuns la nivelul record de 115,70% din din PIB anul trecut, de la 97,60% în 2019, dar sub estimarea de 117,5% din PIB, în planificarea bugetară a Guvernului.
Datoria a crescut semnificativ anul trecut după ce Executivul de la Paris a cheltuit miliarde de euro pentru a sprijini firmele şi angajaţii din a doua economie a zonei euro în cea mai dificilă perioadă a crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19).
"Această măsuri ne permit să garantăm o redresare solidă a economiei după ce vom depăşi criza. Când activitatea economică se va redresa, va trebui să începem să reducem nivelul datoriei, să ţinem sub control cheltuielile publice şi să adoptăm reforme structurale", a afirmat luna trecută ministrul de Finanţe.
Insee a anunţat că economia franceză s-a contractat cu 8,40% anul trecut, mai puţin faţă de un declin de 10% estimat în planificarea bugetară a Guvernului de la Paris.
Uniunea Europeană a suspendat, în luna martie a anului trecut, aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere.
Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.
După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus.