Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri va lansa o concentrare de structuri de afaceri la Iaşi, numită Future Hub Iaşi, care va cuprinde patru clustere în domeniile transport şi logistică, farmacie şi sănătate, universitar, tehnologie şi servicii IT, potrivit unui comunicat transmis ieri de MECMA.
Conform Ministerului Economiei, polul de creştere structurat pe transport şi logistică urmăreşte să facă din Iaşi un centru capabil să proceseze un număr mare de pasageri şi mărfuri şi să ajute la creşterea productivităţii companiilor care vor intra în ceilalţi poli de creştere asociaţi acestui hub. Acţiunile concrete vizează lungirea pistei aeroportului existent pentru a permite creşterea traficului aerian, precum şi completarea cu o componentă de autostradă şi un parc logistic. Suplimentar aeroportul va dispune de un terminal cargo.
Al doilea pol de creştere se va concentra pe cercetarea farmaceutică şi servicii de sănătate. În cadrul acestui pol va funcţiona o reţea de laboratoare pentru cercetare a căror inovaţii vor fi introduse în producţie atât de către fabricile de medicamente existente, cum este Antibiotice Iaşi, cât şi de noile unităţi de producţie care vor fi înfiinţate pe viitoarea platformă.
MECMA precizează că cel de-al treilea pol de creştere din cadrul Future Hub Iaşi se va axa pe servicii avansate, cum ar fi cele de biotehnologie. "Prin intermediul a cinci clădiri, dotate cu laboratoare cu design inovator, care vor opera în regim de colaborare de business cu universităţile locale, studenţii români nu vor mai fi nevoiţi să plece în alte ţări pentru a face cercetare şi vor putea să desfăşoare acest gen de activităţi în cadrul Future Hub Iaşi", este menţionat în comunicat.
Cel de-al patrulea pol de creştere va fi concentrat pe servicii de tehnologia informaţiei. Strategia de bază a acestui pol de creştere este atragerea marilor companii pentru a deschide centre de tehnologia informaţiei, care să profite de existenţa unui număr mare de personal calificat în domeniul IT, ca urmare a existenţei unor instituţii de învăţământ performante precum Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi". Demersul de realizare a Hub-ului Regional de la Iaşi implică atât mediul privat, cât şi pe cel guvernamental şi autorităţile locale, precizează MECMA.
Totodată, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri colaborează cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului la elaborarea unei scheme de ajutor pentru structurile de afaceri, care va acoperi atât nevoile de tip infrastructură, prin acoperirea de cheltuieli necesare transportului, utilităţilor şi construcţiei fizice, cât şi pe cele de achiziţie de know-how, dotare cu aparatură şi training.
Printre instrumentele create de stat pentru susţinerea acestei iniţiative se numără şi cele legislative. Astfel, noua Lege a IMM-urilor, aflată în avizare, prevede o serie de facilităţi pentru firmele care fac cercetare şi inovare şi de care vor beneficia şi membrii acestui cluster.
De asemenea, Guvernul a aprobat o nouă schemă de ajutor în valoare de 100 milioane euro pentru firmele din domeniul IT care creează mai mult de 200 de locuri de muncă.
• Polul de creştere de la Cluj va fi dezvoltat printr-un cluster concentrat pe cercetare, inovaţie şi servicii IT
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri intenţionează să realizeze un nou pol de creştere de la Cluj, concentrat pe cercetare, inovaţie şi servicii IT, care va îngloba firme IT după modelul Silicon Valley, potrivit unui comunicat transmis ieri de MECMA. Acest pol de creştere va avea două componente, una fizică şi una virtuală şi urmează modele similare dezvoltate la Skolkovo şi în Luxembourg, menţionează Ministerul Economiei. Componenta fizică urmăreşte crearea infrastructurii necesare - transport, clădiri, utilităţi - pentru ca firmele din cadrul acestui cluster să poată funcţiona în cadrul aceleiaşi platforme, asigurând posibilităţile crescute de colaborare. Componenta ordin virtual se bazează pe realizarea unei structuri intra-net, care să uşureze schimbul de informaţii şi colaborarea pe proiecte comune ale membrilor clusterului.
"Primul factor de creştere îl reprezintă companiile mici şi mijlocii de IT din zonă. Activitatea acestora a adus Clujul între primele trei oraşe din România ca venituri generate din IT şi pe primul loc ca venituri aduse din export. Această deschidere către export şi în special către pieţele din UE şi SUA, faptul că firmele din Cluj acoperă un larg areal de servicii IT, existenţa în acţionariatul acestor companii atât a capitalului românesc cât şi a celui străin indică posibilitatea atingerii unor ritmuri mari de creştere în cazul formării acestei aglomerări de tip cluster", este menţionat în comunicat.
Al doilea factor de creştere îl constituie proximitatea unora dintre cele mai mari universităţi din România - instituţii precum Universitatea Tehnică şi Universitatea Babeş Bolyai - al căror număr mare de studenţi pot să constituie baza pentru resursele umane necesare la dezvoltarea acestui cluster.
Potrivit MECMA, conducerea acestor unităţi va colabora cu conducerea clusterului la ajustarea curicullei în domeniile de interes (ştiinţe reale şi tehnice, îndeosebi) pentru că studenţii să deţină setul de cunoştinţe necesar pentru a face faţă rigorilor.
Al treilea factor de creştere va fi, conform Ministerului Economiei, sprijinul oferit de statul român, care a definit o serie de instrumente prin care vor fi susţinute aceste noi iniţiative de creştere economică.
Totodată, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri colaborează cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului la elaborarea unei scheme de ajutor pentru structurile de afaceri, care va acoperi atât nevoile de tip infrastructură, prin acoperirea de cheltuieli necesare transportului, utilităţilor şi construcţiei fizice, cât şi pe cele de achiziţie de know-how, dotare cu aparatură şi training.
Printre instrumentele create de stat pentru susţinerea acestei iniţiative se numără şi cele legislative. Astfel, noua Lege a IMM-urilor, aflată în avizare prevede o serie de facilităţi pentru firmele care fac cercetare şi inovare şi de care vor beneficia şi membrii acestui cluster.
Prin polul de creştere de la Cluj se va crea un set de companii care va oferi servicii IT cu accent pe export şi va aduce un efect de multiplicare sporit în plan economic cu influenţe pozitive la nivelul întregii societăţi.