GABRIEL STANCIU, ALSTOM: "Criza mondială nu a influenţat activitatea companiei"

Reporter: Care sunt obiectivele investiţionale pentru acest an şi ce buget estimaţi?

Gabriel Stanciu: Este dificil să estimăm un buget de investiţii pentru acest an. Ştim însă pe ce domenii. Investim în domeniul semnalizării feroviare, unde Bucureştiul a devenit un centru regional care acoperă multe dintre ţările din jur, în centrul de proiectare, în zona de infrastructură feroviară şi electrificări, pentru că dorim să acoperim mai multe pieţe din Europa şi poate nu numai din Europa. Continuăm să investim în infrastructura Metrorex, în cadrul contractului de mentenanţă 2004-2019, pentru care programul investiţional continuă.

Avem programe de investiţii la nivel de companie care pot fi deblocate pentru misiuni speciale, cum ar fi cele care ne interesează. Totul depinde de cum evoluează piaţa. Dacă România şi ţările din jur continuă programul de proiecte de reabilitare de cale ferată şi de achiziţie de material rulant, de la tramvaie până la trenuri de mare viteză, atunci sigur că şi investiţiile se vor derula în concordanţă cu programele respective. Suntem o companie privată care doreşte să facă business, nu putem doar să investim fără să avem o amortizare a investiţiilor. Dar ne dorim şi sperăm să contribuim în continuare la modernizarea transportului feroviar din România.

Reporter: Cum a evoluat activitatea companiei pe timp de criză?

Gabriel Stanciu: Noi, cei care facem activităţi în domeniul feroviar, am trăit tot timpul în criză. Este un sector care a fost permanent subfinanţat. Nu îmi amintesc, în istoria mea de aproape 11 ani în acest domeniu, să fi fost un an în care să fie alocat un buget extraordinar căilor ferate. Ca atare, criza mondială nu a adus vreo schimbare, deşi în mod paradoxal ar fi trebuit să fie invers. Orice stat aflat într-o criză economică investeşte în infrastructură ca să deblocheze economia. Este drept că în România s-a investit în infrastructură. Sunt proiecte mari începute în anii 2011-2012, cele mai mari din istoria recentă a României, dar ele se derulează în ritmul în care se derulează. Deci, nu pot spune că această criză ne-a făcut bine sau rău.

În schimb, avem un regim de creştere a cifrei de afaceri care este constant şi sănătos, sustenabil.

Reporter: Ce cifră de afaceri şi ce profit estimaţi pentru 2015?

Gabriel Stanciu: Alstom România este o companie de 100 milioane de euro/an. Aceasta trebuie să fie cifra care ne caracterizează, bineînţeles cu plusuri şi cu minusuri în funcţie de anii în care proiectele sunt la apogeu sau abia demarează. Momentan avem şapte proiecte în derulare.

Ştim că avem comenzi înregistrate la această oră de 230 de milioane de euro, fără contractul de mentenanţă de la metrou. Vorbim despre proiecte de reabilitare a infrastructurii feroviare.

Reporter: Care consideraţi că ar fi raportul calitate/preţ al produselor companiei Alstom, comparativ cu celelalte de pe piaţă?

Gabriel Stanciu: Nu suntem cei mai ieftini, nu vom fi niciodată cei mai ieftini şi nici nu ne propunem să fim. Avem printre cele mai bune raporturi calitate/preţ, deoarece suntem în plaja de ofertare ca preţuri, iar calitatea produselor şi serviciilor noastre este printre cele mai bune. La ora actuală, procedurile de achiziţie publică încă prevăd achiziţia cu preţul cel mai scăzut, dar cei care se prezintă trebuie să fie şi conformi cu cerinţele de documentaţie, ceea ce nu se întâmplă mereu. Acolo unde erau mult mai ieftini faţă de noi nu erau compatibili şi ofertele nu au fost conforme, majoritatea fiind eliminaţi din competiţie.

Reporter: Care sunt cele şapte proiecte şi în ce stadiu se află?

Gabriel Stanciu: Cele şapte proiecte implementate de compania Alstom România se află în prezent în execuţie, cu excepţia proiectului Frontieră-Curtici-Km. 614, la care am finalizat lucrările şi se află acum în perioada de testări şi aprobări finale. Acest proiect este parte integrantă a Coridorului IV Pan-european, pentru creşterea vitezei maxime a trenurilor de călători la 160 km/h - pentru CFR.

Printre proiectele aflate în execuţie se numără: mentenanţa flotei de trenuri a metroului bucureştean - contract semnat cu METROREX în 2004, cu o durată de 15 ani, secţiunea Simeria - Vinţu de Jos - electroalimentare şi catenară, sisteme de informare a pasagerilor, secţiunea Coşlariu - Micăsasa - reabilitarea liniei de cale ferată pentru viteze de maximum 160 km/h, sisteme de informare a pasagerilor.

De asemenea alte proiecte în execuţie mai sunt: sisteme de detecţie osii calde (Hot Box Detectors) - proiect de infrastructură cu scopul de a detecta posibila supraîncălzire a osiilor trenului, pentru a preveni deteriorarea liniei şi a creşte siguranţa, iar în prezent, este în execuţie în 21 de locaţii pe Coridoarele 4 şi 9, în zona estică şi cea vestică a ţării, reabilitarea liniei de cale ferată pe secţiunea Simeria - Sighişoara - lucrări de semnalizări, ERTMS şi GSM-R pentru un proiect care face parte din reabilitarea coridorului IV paneuropean pentru creşterea vitezei trenurilor de călători la 160 km/h - pentru CFR SA şi proiectul pentru Căile Ferate Sârbe, care presupune instalaţii noi de semnalizare (interlocking electronic) în staţia Pancevo şi modernizarea celor existente în alte trei staţii, precum şi lucrări de electroalimentare, telecomunicaţii.

Reporter: Pentru ce proiecte optaţi în următorii ani?

Gabriel Stanciu: Alstom are patru linii principale de business: proiecte la cheie, material rulant, mentenanţă şi semnalizare. Mi-aş dori ca toate aceste segmente să fie reprezentate în România, însă deocamdată lipseşte componenta de trenuri. Nu avem în România material rulant marca Alstom. De aceea, unul din obiectivele noastre este să aducem trenuri Alstom pe piaţa locală, pe măsură ce dezvoltăm şi consolidăm celelalte activităţi. Vom aduce în România, pentru teste, un tren regional performant numit Coradia Polyvalent. Este un tren Alstom hibrid (electric şi diesel), care poate merge atât pe linii electrificate, cât şi neelectrificate. Sperăm că astfel potenţialii clienţi, în special CFR Călători, să vadă în mod nemijlocit calitatea produsului şi performanţele sale.

Reporter: Doriţi să faceţi din România un hub regional? Dacă da, care ar fi paşii procesului de dezvoltare?

Gabriel Stanciu: Alstom este o companie prezentă în România de peste 20 de ani, iar în tot acest timp am dezvoltat aici o echipă competentă, capabilă să gestioneze proiecte complexe, din aproape toate domeniile noastre de activitate. În prezent avem peste 500 de angajaţi permanenţi. Prin urmare, este firesc să privim România ca pe un centru regional şi, după cum am spus, avem deja proiecte care nu se referă doar la piaţa românească. Avem intenţia să continuăm în această direcţie, iar acest lucru depinde foarte mult de oportunităţile care vor apărea pe pieţele din jur. Noi oferim instruire şi perfecţionare continuă angajaţilor noştri, astfel încât ei să fie capabili, în orice moment, să poată face faţă oricăror provocări de ordin tehnic sau organizatoric.

Reporter: Care consideraţi că ar fi lipsurile legislaţiei de profil?

Gabriel Stanciu: Nu ştiu dacă avem lipsuri în legislaţie şi probabil că acolo unde se simte acut lipsa este mai degrabă vorba despre o corelare insuficientă între diversele pachete legislative.

Cred că în materie de lucrări ar trebui corelată legislaţia naţională cu contracte de tip FIDIC, erau discrepanţe între legea 10/1995 şi clauzele şi subclauzele contractelor FIDIC. Trebuie revizuite condiţiile de garanţie a lucrărilor, pentru a fi clare pentru toţi. De asemenea, ar trebui clarificată şi legislaţia conexă contractelor de lucrări, mă refer la rezolvarea disputelor, deoarece demersul durează mult timp. Contez pe noul pachet legislativ de achiziţii publice pentru că aş vrea să văd că cei care câştigă licitaţiile, proiectanţi sau antreprenori, fac lucrări şi livrează calitate, pentru că, aşa cum e acum, s-a demonstrat că unii dintre ei nu au reuşit să livreze calitate, fiind obligaţi să lucreze la preţul cel mai scăzut.

Reporter: Care este feedback-ul clienţilor dumneavoastră?

Gabriel Stanciu: Tind să fie mulţumiţi. În materie de proiecte mari de infrastructură feroviară, din şase începute în 2011-2012, singurul terminat este cel în care am fost noi antreprenori generali, respectiv pe secţiunea "Frontieră - Curtici - Arad - km 614". Semnalele noastre sunt pozitive, dacă mă uit pe listele de acceptare ale clientului nu am văzut chestiuni flagrante care trebuie modificate şi nici neconformităţi. Pentru mine, acest lucru este un indicator serios de performanţă.

Reporter: Doriţi să vă extindeţi şi în alte zone ale ţării?

Gabriel Stanciu: La această oră derulăm proiecte de la frontiera cu Ungaria până la Sighişoara, dorim să mergem până la Braşov.

Vrem să ne extindem şi în Bulgaria şi ne uităm serios şi spre ţările apropiate, deoarece Bucureştiul a devenit un centru regional de excelenţă în activităţile de reabilitare a infrastructurii feroviare şi semnalizări.

După ce ne vom ocupa de proiectele actuale, vom continua cu traseul nord-sud, care cuprinde şi zona Moldovei.

Reporter: Ce parteneriate aveţi în România?

Gabriel Stanciu: Avem parteneriate şi asocieri în diversele contracte, în special cu companii din domeniul contrucţiilor civile şi al infrastructurii, am colaborat şi colaborăm cu Aktor, firmă cu capital grecesc, cu Swietelsky, companie din Austria, Strahman, Alstadi, iar din România cu Euro Construct Trading, Arcada, Dafora, aceştia fiind principalii parteneri. Altfel, mi-ar fi greu să enumăr, deoarece avem circa 8.000 de furnizori în România.

Reporter: Cum descrieţi colaborarea dintre companie şi autorităţi?

Gabriel Stanciu: Dacă vorbim despre colaborarea dintre noi şi autorităţile contractante, adică beneficiarii lucrărilor, ea este bună. Avem relaţii contractuale normale, atât cu Metrorex, cât şi cu CFR, care sunt cei doi clienţi majori pe care îi avem, iar pe viitor ne dorim să avem o colaborare la fel de bună şi cu CFR Călători, şi de ce nu, poate şi cu CFR Marfă. Deocamdată, nu avem contracte decât cu Metrorex şi CFR, iar în trecut am avut cu CFR Călători.

Apoi, intervin celelalte autorităţi, Autoritatea Feroviară Română, ca organism regulator, cu care avem, de asemenea, o colaborare foarte bună, având în vedere că produsele, serviciile şi soluţiile noastre sunt perfect acceptate.