GAMBLING / OPINII / SPĂLAREA BANILOR, PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL ŞI IMPOZITAREA LA SURSĂ Impactul modificărilor legislative asupra pieţei de gambling din România

Trei aspecte de ordin legislativ sunt de interes, în prezent, cu impact asupra "industriei" de jocuri de noroc din ţara noastră. Primul se referă la o modificare a legislaţiei interne prin care impozitarea jucătorilor care participă la jocurile de noroc online, licenţiate de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, se va face la sursă, în timp ce alte două sunt reglementări la nivelul Uniunii Europene, cu impact direct şi asupra pieţei de gambling, respectiv: protecţia datelor cu caracter personal (Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date, cunoscut sub abrevierea "GDPR") şi prevenirea şi combaterea spălării banilor (Directiva 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţarii terorismului).

În ceea ce priveşte prima provocare, am constatat, la sfârşitul anului trecut, că, în timpul procedurii parlamentare de adoptare a prevederilor OUG 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a fost adoptat în unanimitate un amendament, în Comisia de buget finanţe a Senatului, prin care jucătorii la jocurile de noroc la distanţă (celebrele jocuri de noroc online - care pot fi accesate de pe computer, tabletă sau pe telefonul inteligent) vor fi impozitaţi la sursă (adică operatorul de jocuri de noroc licenţiat va calcula impozitul aferent retragerilor de numerar, îl va reţine şi îl va vira la bugetul de stat). Prin această procedură, se va simplifica modalitatea de colectare a veniturilor de la participanţii la jocurile de noroc online, se va elimina birocraţia şi, cel mai important, vor scădea cheltuielile statului prin colectarea veniturilor la bugetul statului. Dacă, în cursul lunii noiembrie 2017, se credea că respectiva reglementare va intra în vigoare cu 1 ianuarie 2018, în acest moment procedura parlamentară este oarecum blocată la Camera Deputaţilor, mai exact la Comisia de buget finanţe a acestei instituţii, care, la jumătatea lunii februarie a.c., a decis să mai or­ganizeze o dezbatere asupra ordonanţei în speţă - care a ridicat o sumedenie de critici din partea mediului de afaceri din ţara noastră.

Până la acest moment, participantul la jocurile de noroc online are obligaţia de declarare a veniturilor din jocurile de noroc (Declaraţia 200 - care trebuie depusă până la data de 25 mai pentru anul fiscal precedent), iar operatorul de jocuri la distanţă licenţiat trebuia să pună la dispoziţia ANAF şi a jucătorului evidenţa cu sumele retrase pe parcursul anului fiscal precedent, pentru ca mai apoi ANAF să emită o decizie de impunere cu trei trepte, res­pectiv: 1% pentru sumele de până la 66.750 lei, 16% pentru sumele cuprinse între 66.751 şi 445.000 lei (la care se adaugă 667,5 lei - echivalentul de plată pentru prima treaptă de impozitare) şi 25% pentru sumele care depăşesc 445.000 lei (la care se adaugă 61.187,5 lei - echivalentul de plată pentru suma primelor două trepte de impozitare), urmată de plata efectivă [conform prevederilor art.110 alin.(7)-(13) din Codul Fiscal în vi­goare la acest moment]. Nedepunerea declaraţiei se sancţionează cu amendă contravenţională şi produce o sumedenie de complicaţii, jucătorul va fi notificat, procedura mergând până la instituirea de popriri pe conturile acestuia.

Modificarea OUG 79/2017 mai are câteva propuneri care se referă la indus­tria de gambling, respectiv: modificarea art. 18 din Codul Fiscal care reglementează un regim special de impozitare pentru anumite tipuri de activităţi, inclusiv jocurile de noroc, prin care se solicită şi se motivează excluderea cazinourilor de la plata a 5% din venituri (acestea ar urma să plătească impozitul pe profit pe care îl plăteşte orice firmă conform legislaţiei în vigoare), firmele care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc vor fi considerate microîntreprinderi în înţelesul art.48 din Codul Fiscal [prin abrogarea excepţiei de la alin.(6) lit.c) - "Nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului titlu persoanele juridice române care: ... desfaşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc ...]. Legat de ultima modificare se impune şi o întrebare pe care o adresăm specialiştilor în drept fiscal. În cazul în care un organizator de jocuri de noroc este considerat microîntreprindere, cifra de afaceri reprezintă suma taxelor de participare sau GGR (diferenţa dintre taxele de participare şi premiile acordate)?

Cea de a doua provocare o constituie intrarea în vigoare, începând cu data de 25 mai a.c., a Regulamentului GDPR. Operatorii de jocuri de noroc licenţiaţi în România, fie că sunt pe teritoriul naţional, fie că sunt în UE, operează cu date cu caracter personal şi au obligaţii pe care trebuie să le respecte. De la evidenţele jucătorilor cu nume, prenume, CNP, adresă, la imaginile din cazinouri şi sălile dedicate ori de la agenţiile loto sau de pariuri (impuse de reglementările specifice domeniului sau alte acte normative adiacente), precum şi activităţile de identificare ale jucătorilor desfăşurate de operatorii de jocuri de noroc online (identificarea persoanei care accesează sistemul - obligativitatea de a nu permite minorilor participarea la jocuri de noroc şi altele prevăzute în legislaţia naţională - este salutară aici modificarea privind raportarea la ANAF a situaţiei încasărilor pe care le au jucătorii, mai sus amintită, şi altele), publicarea de fotografii sau imaginu cu câştigătorii unor premii importante (fie că vorbim de jocurile operate de Loteria Română sau de operatorii privaţi) până la orice alt aspect care permite identificarea unei persoane fizice (aşa cum este definită data cu caracter personal în Regulamentul GDPR), precum şi identificarea unor persoane care să cunoască foarte bine domeniul jocurilor de noroc şi să poată fi DPO în acest domeniu de nişă, toate acestea constituie o reală problemă, care poate fi foarte costisitoare (sancţiunile contravenţionale care pot fi aplicate sunt importante) şi căreia industria de gambling trebuie să-i facă faţă cu profesionalism şi rapiditate.

În ceea ce priveşte aspectele de noutate introduse de Regulamentul GDPR, atât ONJN, cât şi operatorii licenţiaţi (indiferent de clasa de licenţă acordată) care operează cu date cu caracter personal, trebuie să identifice cu celeritate persoane care să le auditeze activitatea, să stabilească tipul de date cu care operează, să întocmească proceduri specifice şi să desfăşoare activitatea cu respectarea acestui drept fundamental al jucătorului şi al angajatului sau colaboratorului.

Cea de a treia reglementare care probabil va intra în vigoare, în cursul acestui an, este la acest moment în stadiul de Proiect de lege, care poate fi consultat pe site-ul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (www.onpcsb.ro) şi care transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei amintite la începutul acestui articol. Dintre aspectele de noutate pe care le va aduce amintim: include ONJN în categoria instituţiilor care fac parte din "sistemul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului", defineşte serviciile de jocuri de noroc, stabileşte faptul că operatori de jocuri de noroc sunt "entităţi raportoare" şi ONJN va supraveghea şi controla entităţile raportoare din industria de gambling, reintroduce persoana desemnată (atât la nivelul operatorului de joc dar şi la ONJN), apare obligaţia de evaluare a riscurilor.

De precizat faptul că modificările din anul 2015 ale legislaţiei specifice jocurilor de noroc (OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc) au deja implementate parte din obligaţiile care vor fi instituite în materie de prevenire a spălării banilor. Există deja obligaţia de identificare a beneficiarului real, iar în normele de aplicare (HG 111/2017) nu mai există obligativitatea operatorului de jocuri de noroc de a nu elibera nici un document care să ateste câştigul la jocurile de noroc.

Sperăm ca modificările prezentate să contribuie la procesul de transparentizare a industriei de jocuri de noroc din ţara noastră, iar eventualele sincope să fie identificate din timp şi să fie corectate la timp.