GEHRIG SCHULTZ: "Compania Prospecţiuni nu caută gaze de şist"

Reporter: Este adevărat că "Prospecţiuni" caută gaze de şist în mai multe zone ale ţării fără să aibă autorizaţia autorităţilor?

Gehrig Schultz: Compania "Prospecţiuni" nu explorează după gaze de şist, ci face o "ecografie a pământului" ca să identifice potenţialul geologic al anumitor zone din România. Ulterior, descoperirile pe care compania le face, pot servi unor scopuri diverse. "Prospecţiuni" lucrează din greu ca să obţină toate autorizaţiile şi permisele necesare în procesul care vizează cercetarea geologică a subsolului, însă acesta nu este întotdeauna uşor.

Unele dintre cercetările "Prospecţiuni" necesită chiar şi 5000 sau 6000 de autorizaţii de la proprietarii de pământ unde urmează să fie făcute prospecţiunile.

Recent, angajaţii companiei au întâmpinat un caz atipic, o suprafaţă de pământ împărţită în două parcele, deţinută de două persoane diferite, însă având acelaşi nume.

Compania a obţinut, la momentul respectiv, permis doar de la una dintre persoane, neştiind că mai există şi o a doua proprietară pentru respectivul teren.

Gehrig Schultz: Ocazional şi noi mai facem greşeli, dar nu sunt rău intenţionate, însă, încercăm să avem autorizaţii active pentru mediu şi certificate de urbanism.

Pentru a derula operaţiuni de prospectare este nevoie, în prezent, de aproximativ 24 de autorizaţii de la proprietarii pământului unde se fac prospecţiunile, autorităţi locale şi centrale.

Reporter: Este uşor să obţii o autorizaţie pentru prospectare? Care este relaţia dintre compania "Prospecţiuni" şi stat?

Gehrig Schultz: Uneori legea are anumite lacune care, în anumite situaţii, poate lăsa loc interpretărilor. De pildă, recent, compania "Prospecţiuni" a primit un document de la autorităţile de mediu, spunând că un anumit tip de autorizaţie nu mai este necesară, deoarece acţiunile de prospectare din regiune nu afectează mediul.

În acelaşi timp, autorităţile locale consideră că acelaşi document este necesar pentru ca angajaţii companiei "Prospecţiuni" să-şi poată desfăşura activitatea în zonă.

Partea dificilă intervine atunci când statul este în favoarea lui "da", iar autorităţile locale pledează pentru "nu".

Reporter: În cazul apariţiei unor astfel de cazuri, care este maniera în care gestionaţi situaţia ?

Gehrig Schultz: În trecut, obişnuiam să aducem oamenii laolaltă şi să discutăm pe marginea temei, întregul demers fiind mult mai informal.

În prezent, procesul acesta a devenit mult mai formal, totul trebuie să fie documentat pe bază de acte şi scrisori. Procesul a devenit ceva mai lung, pe această cale ducând la amânări ale lucrărilor companiei.

Reporter: Este adevărat că angajaţii "Prospecţiuni" nu doar că intră ilegal pe terenurile oamenilor, dar au şi comportamente necorespunzătoare în preajma localnicilor?

Gehrig Schultz: Astfel de informaţii au ajuns şi la conducerea companiei, şi dacă vom identifica situaţii asemănătoare, atunci vom lua toate măsurile necesare ca să nu se mai petreacă în viitor.

Există, în activitatea noastră, şi unele situaţii când angajaţii "Prospecţiuni" nu au voie să discute cu localnicii. De exemplu, când angajaţii "Prospecţiuni" urmează să detoneze explozibil nu le este permis să le vorbească celor din jur ca să nu le fie distrasă atenţia. Acest lucru este justificat de faptul că materialul explozibil trebuie folosit cu mare grijă.

În al doilea rând, îndepărtarea oamenilor din preajma perimetrului unde se realizează prospectarea are menirea să le asigure siguranţa.

În mod sigur, dacă vor mai exista situaţii de aşa natură şi sancţionarea angajaţilor nu va avea efect, în reabilitarea comportamentului acestora, atunci respectivii vor fi îndepărtaţi din proiect.

Reporter: Localnicii se plâng că le-au fost distruse culturile agricole în timpul prospectării. Care este sistemul de compensare a oamenilor afectaţi?

Gehrig Schultz: De fiecare dată când angajaţii companiei "Prospecţiuni" intră pe proprietatea privată a unui localnic şi recoltele sunt distruse, acesta este despăgubit.

Uneori, compania achită despăgubiri şi pentru degradarea ierbii de pe păşuni, atunci când în perimetrul respectiv au fost derulate acţiuni de prospectare.

Există o grilă de compensare pentru fiecare deţinător al unei proprietăţi pe unde "Prospecţiuni" a trecut, în funcţie de pagubele care au fost produse.

Compania "Prospecţiuni" nu pretinde că nu dăunează calităţii terenurilor pe unde trece, motiv pentru care plăteşte ori de câte ori situaţia o impune.

Reporter: Folosirea dinamitei este o practică a activităţii "Prospecţiuni"?

Gehrig Schultz: Într-adevăr, în procesul de prospectare este folosită dinamita, însă efectele sunt insesizabile. Cantitatea de dinamită utilizată în mod obişnuit este de 2 kilograme, comparativ cu 1000 - 2000 de kilograme de explozibil folosit în minerit.

Compania "Prospecţiuni" foloseşte un anumit tip de dinamită care trimite senzori şi vibraţii în subsol. Dinamita aceasta nu sparge roca şi nici un produce denivelări ale scoarţei terestre.

Dinamita, alături de alte metode, ajută la colectarea informaţiilor din subsol în baza cărora se va stabili potenţialul mineral al zonei.

Reporter: Diferă procedurile de prospectare, în funcţie de resursele căutate?

Gehrig Schultz: Indiferent de tipul de resurse naturale care există în subsol, prospectarea se face cu aceleaşi metode. Fie că este vorba de gaze de şist sau de gaze convenţionale, apă sau alte minereuri, "Prospecţiuni" derulează aceleaşi tipuri de activităţi ca să determine existenţa sau, din contră, lipsa resurselor naturale de subsol.

Reporter: Care sunt companiile pentru care faceţi prospecţiuni, în prezent?

Gehrig Schultz: Avem mai multe contracte în derulare, cu firme precum Chevron, Petrom, Romgaz. Mare parte a ţării are un potenţial ridicat pentru zăcăminte de petrol şi de gaze.

Reporter: Câte procese are compania "Prospecţiuni", în prezent, din cauza sesizărilor făcute de localnici?

Gehrig Schultz: De regulă nu avem foarte multe procese, însă, în ultima perioadă ne-am confruntat cu mai multe încercări ale unor persoane care au depus un număr foarte mare de sesizări, fără temei, şi împotriva cărora deja am întreprins măsuri pe cale legală

Nu este drept ca anumite persoane să se folosească de numele "Prospecţiuni" şi de procesele împotriva companiei pentru propriul său interes.

Adevărata întrebare, în contextul ultimelor discuţii pe tema resurselor naturale, este următoarea: Care este interesul nostru ca naţiune? Ce vrem noi să facem ca popor? Vrea poporul român să cunoască resursele pe care le are în subsol sau, din contră, să lase o altă ţară sau un grup mic de indivizi să stabilească ce anume ar trebui explorat sau exploatat?

Poporul român, prin cunoaşterea acestor informaţii, poate să se decidă ce este mai bine pentru viitorul său.

Practic, "Prospecţiuni" furnizează cunoştinţele în legătură cu zăcămintele aflate în subsolul ţării, iar entităţile abilitate vor decide care să fie cursul acţiunii, din acel moment.

Reporter: Experienţa americană în exploatarea gazelor de şist arată că pot avea loc cutremure, boli, apă poluată...

Gehrig Schultz: La nivelul Uniunii Europeane se lucrează la un standard pentru monitorizarea fracturărilor hidraulice şi a efectelor asupra mediului.

Dacă există indicii că s-ar putea produce o vibraţie, energia poate fi împrăştiată şi forarea va fi oprită, astfel încât să nu aibă efecte negative asupra mediului.

În România se practică fracturarea hidraulică de mai bine de 50 de ani, în industria tradiţională de petrol şi gaze. Cu toate acestea, nimeni nu a adus în discuţie acest aspect, deoarece efectele fracturării hidraulice au fost cvasi-insesizabile.

Dacă fracturarea hidraulică ar fi avut efecte negative la nivel de mediu, atunci autorităţile şi presa din România ar fi sesizat acest lucru, dată fiind istoria de mai bine de 50 de ani a acestei metode de exploatare a resurselor de subsol.

Totodată, apa folosită în timpul exploatării poate proveni de oriunde fie că este apă curată sau apă murdară.

Problema intervine în momentul în care compania care forează aceste puţuri nu este atentă la ţevile pe care le pune în pământ sau la cimentul pe care îl toarnă ca să protejeze peretele puţului, întrucât petrolul şi gazele se pot infiltra în pânza freatică, putând provoca unele riscuri.

Dacă puţurile sunt construite adecvat, atunci aceste riscuri sunt reduse în mod drastic, impactul asupra mediului fiind aproape inexistent.

Însă toate aceste riscuri pot fi prevenite printr-un set de reglementări puternice ale statului şi printr-o monitorizare vigilentă a activităţilor de exploatare.

Reporter: Credeţi că ţara noastră poate deveni independentă din punct de vedere al energiei?

Gehrig Schultz: România are resursele pentru a-şi susţine, prin forţe proprii, independenţa energetică. Singura problemă este că nu produce destul gaz pentru iarnă.

România trebuie să decidă ce tip de politică să urmeze şi să trimită un mesaj clar investitorilor.

Este sau nu este un stat deschis investitorilor? Poate investitorul să aibă o afacere de succes în România?

Până la urmă, totul se reduce la climatul investiţional şi în ce măsură statul şi autorităţile abilitate pot să îi determine pe investitori să facă afaceri în România.

Această discuţie devine şi mai importantă în contextul controverselor pe marginea unor subiecte precum gaze de şist sau Roşia Montană. Nimeni nu contestă că au ieşit în stradă câteva sau zeci de mii de persoane, însă un protest nu este niciodată un referendum.

În ultimă instanţă, vocea întregului popor trebuie să se facă auzită.

Reporter: Ce alte activităţi mai are "Prospecţiuni" în derulare, pe lângă prospectarea zonelor cu potenţial al zăcămintelor de subsol?

Gehrig Schultz: "Prospecţiuni" are o afacere activă, încercând să identifice potenţialul de subsol al ţării unde se derulează activitatea de prospectare.

Angajaţii companiei mai pot analiza şi compoziţia apei pentru a vedea ce minerale sunt într-o anumită zonă sau dacă apa a fost contaminată.

De asemenea, "Prospecţiuni" mai face şi măsurători ale câmpului magnetic al Pământului. De exemplu, dacă există un zăcământ de fier în subsol, atunci câmpul magnetic al Pământului va fi modificat.

"Prospecţiuni" mai poate prospecta şi după metale precum cupru, zinc, aur, acestea fiind conductoare de electricitate.

Totodată, compania are în derulare mai multe programe care vizează implicarea studenţilor în proiecte de pe teren ca să poată asocia teoria însuşită la universitate cu practica.