GENETICĂ Cercetarea autohtonă, recunoscută la nivel internaţional

Cercetarea autohtonă se bucură, în continuare, de succes la nivel internaţional. Cercetătorii Oana Teodora Moldovan şi Silviu Constantin de la Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" al Academiei Române au semnat recent în revista "Nature", alături de un colectiv internaţional de arheologi şi speologi, un articol în care se demonstrează că a existat un transfer genetic, rezultat în urma încrucişării, între oamenii de Neanderthal şi primii oameni moderni din punct de vedere anatomic ajunşi în Europa.

Intitulat "Initial Upper Palaeolithic humans in Europe had recent Neanderthal ancestry", articolul a fost prilejuit de descoperirea, în anul 2020, de către o echipă de specialişti de la Institutul Naţional de Arheologie al Academiei Bulgare de Ştiinţe şi Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară din Leipzig, a unor resturi umane şi a unor unelte de piatră caracteristice începutului Paleoliticului superior în Peştera Bacho Kiro din apropierea oraşului bulgar Veliko Târnovo, informează Academia Română. Cei doi cercetători români evidenţiază, într-un comunicat citat de Academie, că echipa internaţională din care au făcut parte a secvenţiat genomurile celor mai vechi oameni moderni din Europa, care au trăit cu circa 45.000 de ani în urmă în Peştera Bacho Kiro, descoperirile sugerând că încrucişarea dintre omul modern şi cel de Neanderthal nu era nicidecum o excepţie pentru primii oameni moderni ajunşi în Europa din Africa: "Cele mai vechi oase fosile datate prin metoda radiocarbonului aveau vârste de 43.000-46.000 ani, devenind, astfel, cele mai vechi resturi de om modern cunoscute la latitudini medii în Eurasia. Până acum se credea că oamenii de la începutul Paleoliticului superior au dispărut fără să-şi aducă contribuţia la bagajul genetic al oamenilor moderni care au ajuns mai târziu în Europa. Acum, cercetătorii au arătat că cei mai vechi indivizi de la Bacho Kiro sau grupuri aflate în legătură cu aceştia şi-au transmis genele oamenilor moderni. În mod surprinzător, această contribuţie este mai importantă la oamenii din Asia de Est şi America decât la populaţiile europene". Cei doi specialişti români au fost solicitaţi în baza experienţei speciale de care dispun în acest domeniu întrucât ambii au fost implicaţi în cercetarea resturilor umane descoperite în anul 2002 în România, în Peştera cu Oase de lângă Anina, estimate cu o vârstă de 40.500 de ani şi considerate cele mai vechi din spaţiul european. Cercetarea a relevat încă de atunci ideea că oamenii moderni şi neanderthalienii au trăit împreună şi s-au încrucişat. Realizat de cercetători de la Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" al Academiei Române, Institutul "Max Planck" pentru Antropologie Evoluţionară din Germania, Harvard Medical School din SUA şi Laboratorul de Evoluţia Vertebratelor şi Origine Umană din Beijing, China, studiul din 2015 a răsturnat postulatul, vechi de peste 100 de ani, conform căruia omul de Neanderthal ar fi dispărut complet fără a lăsa urme genetice şi a demonstrat că teritoriul pe care se află ţara noastră a reprezentat un culoar de migraţie pentru populaţiile umane spre Europa.