Guvernul de la Berlin intenţionează ca până în mai 2024 să pună capăt desfăşurării militarilor germani din Mali, a anunţat ieri purtătorul de cuvânt al executivului german, Steffen Hebestreit, la finalul unei reuniuni prezidate de cancelarul Olaf Scholz şi la care au luat parte miniştrii Apărării şi Afacerilor Externe, transmite Agerpres.
Hebestreit a spus că o propunere în acest sens va fi prezentată parlamentului pentru ca mandatul ''căştilor albastre'' germane să fie extins pentru ultima dată, cu un an, începând din mai 2023, astfel încât această intervenţie să ia sfârşit într-o manieră structurată, după zece ani.
Această ultimă prelungire ţine cont în special de alegerile din Mali, prevăzute pentru februarie 2024.
Decizia intervine în contextul în care viitorul misiunii ONU în Mali (MINUSMA), creată în 2013 pentru a stabiliza ţara africană ameninţată de pericolul jihadist, este tot mai incert: şase ţări au decis în interval de câteva luni să oprească sau să suspende participarea militarilor lor.
''Vom rămâne acolo după data alegerilor, dar vom începe să ne retragem în această vară (2023), potrivit unui plan extrem de ordonat'', a precizat ieri ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, într-un discurs la Berlin.
Armata germană (Bundeswehr) are o contribuţie semnificativă la MINUSMA, cu un contingent de până la 1.400 de militari.
''O asemenea retragere nu se poate face în câteva zile sau săptămâni'', a adăugat Lambrecht. Ea a precizat că armata germană se va implica mai mult în Niger, apreciind că ar fi iresponsabil să abandoneze regiunea Sahel.
MINUSMA este formată din 12.460 de ''căşti albastre'' din 55 de ţări. Aceasta este misiunea ONU care a suferit cele mai grave pierderi în ultimii ani: 281 de morţi, dintre care 181 în acte ostile.
După Suedia, Salvador, Benin şi Egipt, săptămâna trecută Regatul Unit şi Cote d'Ivoire şi-au anunţat plecarea, din motive diferite.
Germania s-a declarat în mai mai multe rânduri îngrijorată de prezenţa în Mali a grupului de securitate privat rus Wagner.