Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, şi-a exprimat opoziţia faţă de promisiunea Băncii Centrale Europene de a acorda un nou sprijin pentru statele îndatorate din sudul continentului, cu prilejul unei reuniuni de urgenţă care a avut loc luna trecută, ceea ce relansează diviziunile între BCE şi cel mai mare acţionar al său, informează Reuters, potrivit Agerpres.
La o reuniune care avut loc în 15 iunie, oficialii BCE au promis că vor cumpăra mai multe obligaţiuni emise de statele membre din sudul Europei, în încercarea de a ţine sub control tendinţa de adâncire a diferenţelor între dobânzile la care se împrumută acest ţări şi cele la care se împrumută Germania, în condiţiile în care BCE se pregăteşte pentru prima majorare a costului creditului din ultimii 11 ani.
Însă, preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, şi-a exprimat opoziţia faţă de decizia BCE, susţinând că instituţia cu sediul la Frankfurt ar trebui să se concentreze mai degrabă pe combaterea inflaţiei ridicate, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea discuţiilor, care au dorit să îşi păstreze anonimatul.
Reuniunea în format virtual din 15 iunie a fost convocată cu doar câteva ore în avans, ceea ce înseamnă că guvernatorii băncilor din zona euro au avut foarte puţin timp la dispoziţie pentru a analiza documentele pregătitoare şi, în plus, nu toţi guvernatorii au putut participa la această reuniune, subliniază sursele.
Între timp, o serie de oficiali BCE care s-au exprimat public după reuniunea de luna trecută, printre care şi guvernatorul Băncii centrale a Belgiei, Pierre Wunsch, şi omologul său olandez Klaas Knot, şi-au declarat sprijinul faţă de promisiunea făcută de preşedintele BCE, Christine Lagarde de a lupta împotriva fragmentării zonei euro.
Sprijinul oferit de unii dintre cei mai importanţi membri ai Consiliului guvernatorilor BCE pentru Christine Lagarde face ca opoziţia exprimată de preşedintele Bundesbank să nu fie un obstacol insurmontabil. Chiar şi aşa, acesta este primul dezacord vizibil între Joachim Nagel şi Christine Lagarde după ce primul a fost numit la conducerea Bundesbank în luna ianuarie a acestui an.
Banca Centrală a Germaniei este de mai mulţi ani cel mai acerb critic al politicii monetare ultra-relaxate adoptată de BCE în mandatul predecesorilor lui Joachim Nagel şi Christine Lagarde, Jens Weidmann, respectiv Mario Draghi. Înte timp, atât Lagarde cât şi Nagel au încercat să rezolve divergenţele predecesorilor, astfel că Lagarde a permis guvernatorilor băncilor centrale să aibă un cuvânt mai important la reuniunile de politică monetară ale BCE iar Nagel s-a abţinut să critice în mod public deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor BCE.
Însă, în ultimele luni, Joachim Nagel a început să fie supus la presiuni în Germania, după ce rata inflaţiei a atins cel mai ridicat nivel de după 1970 şi există percepţia că politicile BCE sunt concepute mai degrabă pentru susţinerea unor state îndatorate, precum Italia şi Grecia, în loc să ţină sub control preţurile în zona euro.
BCE încearcă să reducă diferenţele între dobânzile la care se împrumută statele din nord faţă de cele din sud prin utilizarea veniturilor generate de pachetele sale de obligaţiuni germane pentru a cumpăra mai multe obligaţiuni emise de guvernele din Italia, Grecia, Spania şi Portugalia. În plus, BCE lucrează şi la un nou instrument care să îi permită să cumpere şi mai multe obligaţiuni emise de statele din sud cu noi bani. În aceste condiţii, este foarte probabil ca obligaţiunile germane să coboare sub cota care le revine în pachetele de obligaţiuni deţinute de BCE.