Google riscă să fie amendat cu 1 miliard de euro de Comisia Europeană

Google riscă să încaseze o amendă de peste 1 miliard de euro de la Comisia Europeană, deoarece Bruxellesul se pregăteşte să ia prima dintre cele trei decizii antitrust referitoare la practicile grupului de căutare.

Aceasta ar putea fi prima sancţiune a unui lider de reglementare a concurenţei în ceea ce priveşte modul de operare, conform Financial Times.

Oficialii UE sunt aşteptaţi să se pronunţe referitor la compania care a abuzat de poziţia dominantă pe piaţa de căutare pentru a construi serviciul Google Shopping.

Amenda ar putea să depăşească pedeapsa record de 1 miliard de euro pe carem a plătit-o Intel în 2009, potrivit sursei. Comisia Europeană şi Google au refuzat să comenteze afirmaţia.

Marii rivali tehnologici europeni şi politicienii de rang înalt de la Paris şi Berlin au încurajat-o pe Margrethe Vestager, comisarul european pentru concurenţă, să adopte o poziţie dură. Doamna Vestager este puţin probabil să fie descurajată de potenţialele furori. Ea a încălcat recordurile pentru amenzi vara trecută în două tipuri de cazuri antitrust: cu o amendă de 3 miliarde de euro împotriva a cinci producători europeni de camioane şi în cazul celui mai mare ajutor de stat acordat, potrivit facturii pentru impozite a Apple.

O decizie împotriva companiei ameninţă însă să reaprindă tensiunile transatlantice care au izbucnit în vara anului trecut, cu amenda de 13 miliarde de euro pentru Apple. Amenda pentru Google este aşteptată să depăşească recordul pentru abuz în caz de monopol. Aceasta este limitată la maximum 10% din totalul veniturilor de 90 miliarde dolari de anul trecut şi trebuie calculată până în limita de 30% din veniturile obţinute prin cumpărăturile Google în anii în care s-a consemnat abuz.

Potenţialele implicaţii sunt mai importante pentru modul în care Google funcţionează online şi îşi construieşte serviciile dincolo de căutările generale, conform sursei. Firma va avea un timp prestabilit pentru a propune o soluţie, lui Microsoft dându-i-se 90 de zile într-un caz similar. În cazul în care nu reuşeşte să fie de acord cu Comisia în termen, amenda ar putea urca cu până la 5% pentru fiecare zi de întârziere.

Investigarea de şapte ani a Europei asupra Google este un punct de referinţă, concentrându-se asupra faptului dacă grupul tehnologic şi-a exploatat dominanţa în căutarea generală pentru a acorda prioritate altor servicii (cum ar fi cumpărăturile, călătoriile şi căutările locale) în detrimentul concurenţilor săi.

Decizia autorităţii de reglementare în vederea abuzului de putere al companiei care deţine monopolul ar deschide calea pentru concurenţi sau clienţi să depună cereri de despăgubire împotriva Google. Cazul comisiei vizează doar serviciul de cumpărături, dar o decizie prin s-ar statua că societatea de căutare nu îşi favorizează propriile produse poate avea implicaţii mai largi.

Reclamanţii din acest caz se tem că decizia ar putea fi amânată până în toamnă, însă speră că Vestager va încheia celelalte două cazuri Google în acest an. Cea de-a doua investigaţie analizează dacă Google a interzis în mod corect concurenţii de pe site-urile web care au folosit bara de căutare şi anunţurile. Cel de-al treilea caz examinează modul în care Google plăteşte şi limitează furnizorii de telefonie mobilă care utilizează software-ul Android şi care se ocupă de magazinul de aplicaţii.

Kent Walker, consilier general Google, a scris într-un post pe blog în noiembrie că dosarul comisiei "nu are dovezi" şi a susţinut că "sunt greşite ca urmare a faptelor, legii şi economiei". Probabil că acesta va contesta o decizie negativă în instanţele europene, amânând o rezoluţie finală pentru ani de zile, potrivit sursei.

Google a declarat că este încrezător că poate câştiga un recurs în faţa instanţelor europene şi s-a consolat cu decizia comisiei din 2014 pentru a se concentra asupra propriul caz referitor strict la cumpărături, neincluzând şi alte servicii de căutare.

Bruxellesul a respins sugestiile potrivit cărora se lansează o campanie împotriva companiilor americane de tehnologie, potrivit Financial Times. Cu toate acestea, începând cu 2000, autorităţile europene de reglementare au investigat Microsoft, Intel, Apple, Google, Facebook şi Amazon într-o serie de probleme antitrust.