Gradarea cerealelor îi afectează pe micii producători agricoli

Fermierii care vor obţine o recoltă de calitate vor primi, din acest an, preţuri mai bune de la procesatori, datorită introducerii sistemului de gradare a cerealelor. Sistemul presupune analizarea calităţii produselor agricole şi clasificarea acestora pe trepte de calitate sau grade. De exemplu, grîul de panificaţie are gradul doi.

"Fermierii cu exploataţii mai întinse vor avea de cîştigat pentru că vor primi preţuri mai bune, pentru aceeaşi calitate", afirmă Sergiu Basamac, vicepreşedintele asociaţiei producătorilor agricoli din judeţul Călăraşi. Nu toată lumea este de acord, însă, cu acest punct de vedere. "Majoritatea fermierilor aduc la siloz marfă neuniformă calitativ. Ei vor pierde bani în momentul gradării producţiei de grîu pentru că o parte mai mare din recoltă va primi un grad inferior şi, în consecinţă, un preţ mai mic", spune George Grăjduan, director în cadrul societăţii "Comcereal" Ilfov.

Potrivit legii, toată recolta din acest an, destinată vînzării, va fi în mod obligatoriu gradată. Autorităţile ar fi trebuit să ia această măsură încă de anul trecut, dar, întrucît producţia de grîu a fost practic inexistentă, gradarea a fost opţională pentru silozuri. Din acest an, măsura devine obligatorie.

Activitatea de gradare este obligatorie la toate punctele de recepţie. Gradarea corectă a seminţelor de consum este cel mai important element al sistemului de gradare şi se realizează de către gradator, care este o persoană fizică autorizată.

Potrivit Ministerului Agriculturii, în acest an, silozurile vor fi dotate cu 284 de site care respectă standardele prevăzute în Manualul de gradare. La nivelul întregii ţări sînt necesari 921 de gradatori.

• Certificatele de depozit aşteaptă vremuri mai bune

Pentru a pune în mişcare sistemul certificatelor de depozit, Ministerul Agriculturii a sprijinit înfiinţarea Fondului de Garantare pentru Certificatele de Depozit, persoană juridică de drept public, cu finanţare extrabugetară. Organizarea şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin statut propriu, aprobat prin hotărîre de guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Scopul Fondului este să garanteze rambursarea valorii seminţelor de consum înscrise în certificatele de depozit, emise de depozitarii cărora li s-a acordat licenţa de depozit, deponenţilor şi/sau creditorilor.

O serie de directori de siloz afirmă că licenţierea este un proces extrem de costisitor, care nu se justifică prin prisma costurilor. "Sîntem nevoiţi să plătim extrem de mult pentru fiecare tranzacţie, de aceea nu intenţionăm să solicităm de la Ministerul Agriculturii licenţierea silozului", afirmă o sursă din piaţă.

Mai mult, preşedintele Asociaţiei cerealiştilor, Ion Scurteli, ne-a declarat că înfiinţarea Fondului nu serveşte intereselor fermierilor.

Firma selectată de către Banca Mondială ca să ofere consultanţă la înfiinţarea Fondului este "Agriteam" din Canada. Durata proiectului va fi de şase luni, din momentul semnării contractului.

Pînă în prezent, doar şase silozuri din peste 600 s-au arătat interesate de licenţiere. Startul pentru înfiinţarea sistemului de gradare a fost dat de Hotărîrea Guvernului 1336/2002 pentru instituirea sistemului naţional de gradare a seminţelor de consum. Pentru o lună de stocare a grîului, silozurile cer între 1 şi 1,5 euro pe tonă, iar pentru recepţia mărfii, încă circa 1,2 euro pe tonă. Ca să evite plata acestor taxe, mulţi ţărani au preferat să-şi depoziteze recolta în hambare improvizate. Societăţile comerciale mai puternice au ales să-şi facă propriile silozuri, pentru a reduce costurile.

• Cît vor primi fermierii pe grîul produs?

Reprezentanţii procesatorilor şi ai fermierilor au convenit ca preţul orientativ al grîului din noua recoltă să fie de 5.500 lei/kg, depus la silozul procesatorului. Dar, preşedintele patronatului industriei de procesare, "Rompan", a declarat, în repetate rînduri, că preţul oferit depinde în primul rînd de calitate. "Vom da acest preţ pentru grîul de gradul doi (pentru panificaţie)", a declarat preşedintele "Rompan". Micii producători nu reuşesc, însă, să obţină o producţie de calitate pentru că, din cauza lipsei banilor, nu pot respecta tehnologia. Ei ar putea fi primii loviţi de introducerea sistemului de gradare.

Şi piaţa internaţională ar putea juca feste fermierilor. Cotaţiile internaţionale ale grîului sînt în scădere, iar estimările unor producţii bune pe plan mondial ar putea determina, de asemenea, scăderea preţului pe care îl vor primi fermierii în luna iulie, cînd se va recolta grîul.