Gruparea ultraradicală Statul Islamic (SI) a anunţat luni, într-un mesaj audio, că vrea să lanseze o "nouă fază" a "jihadului" său ţintind în mod special Israelul, relatează AFP.
Acest apel este lansat în contextul în care preşedintele american Donald Trump îl primeşte luni pe "prietenul" său Benjamin Netanyahu, înainte să prezinte un plan de pace în Orientul Mijlociu considerat "istoric" de către Israel, dar respins în avans şi cu forţă de către Palestina.
Noul lider SI Abu Ibrahim al-Hashemi al-Qurashi este "hotărât" să lanseze "o nouă fază care nu este alta decât să lupte împotriva evreilor şi să dea înapoi ceea ce le-au furat musulmanilor", afirmă Abu Hamza a Al Qurashi în acest mesaj - cu o durată de 27 de minute - difuzat pe aplicaţia Telegram.
"Ochii soldaţilor califatului, oriunde s-ar afla ei, sunt mereu (aţintiţi) asupra Ierusalimului", adaugă purtătorul de cuvânt al SI.
"În zilele următoare, cu voia lui Allah, veţi vedea (...) ceea ce vă va face să uitaţi ororile" trecutului, mai declară Abu Hamza Al Qurashi, referindu-se la un eventual atac.
AFP scrie că nu a putut identifica imediat mesajul, însă înregistrarea a fost difuzată prin organele de propagandă obişnuite ale grupării pe reţele de socializare.
Înainte de înfrângerea sa teritorială în martie 2019, organizaţia jihdistă a administrat un vast "califat" autoproclamat de o parte şi de alta a frontierei dintre Siria şi Irak, care numărat până la şapte milioane de locuitori.
Ea a tipărit o monedă, colecta taxe şi gestiona programe şcolare în această zonă.
În urma unor operaţiuni militare combinate ale forţelor siriene şi irakiene, susţinute de aliaţii lor respectivi, acest vast teritoriu s-a redus semnificativ, după care a fost şters de pe hartă.
Însă SI şi-a păstrat în Siria şi în Irak o prezenţă nu tocmai neglijabilă în zona fluviului Eufrat şi în deşertul din vecinătate.
Gruparea are, de asemenea, mai multe filiale în Africa şi Asia, care continuă să comită atentate sângeroase.
Astfel, gruparea jihadistă SI este prezentă în Peninsula egipteană Sinai, la frontiera cu Israelul, pe care Israelul a ocupat-o timp de 15 ani după Războiul israeliano-arab din 1967.