Guvernul a formulat un punct de vedere pozitiv pentru proiectele legislative prin care vor fi modificate legile justiţiei, numirea şi revocarea procurorilor şefi, şi prin care se va desfiinţa Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.
În punctul de vedere aprobat de Executiv la una dintre cele două iniţiative legislative se arată: "În data de 27 decembrie 2019, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema < < Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi propuneri > >. Potrivit acestui Memorandum, poziţia Ministerului Justiţiei, aprobată de Guvern, este în sensul soluţiei desfiinţării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, pe site-ul Ministerului Justiţiei fiind lansat în dezbatere publică un proiect de lege". De aceea, Executivul susţine ca desfiinţarea secţiei speciale să fie făcută prin adoptarea de către Parlament a unui astfel de proiect legislativ. În privinţa desfiinţării SIIJ, Cabinetul Orban doreşte punerea în aplicare a recomandărilor din raportul pentru anul 2019 al Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în care se solicită acest lucru, şi a celor din raportul GRECO adoptat la sfârşitul lunii iunie 2019.
Cu privire la modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, text modificat în urmă cu doi ani de coaliţia PSD-ALDE-UDMR şi prin care preşedintele României era obligat să nominalizeze în funcţiile de procurori şefi ai principalelor Parchete, a doua propunere făcută de ministrul justiţiei (care la acea vreme era Tudorel Toader - artizanul revocării din funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu complicitatea Curţii Constituţionale, a Laurei Codruţa Kovesi -actualul procuror şef al Parchetului European), guvernul Orban doreşte revenirea textului de lege la conţinutul anterior modificării iniţiată de fosta coaliţiei parlamentară majoritară.
Astfel, Cabinetul Orban propune următorul text: "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".
Prin intermediul propunerilor legislative privind legile justiţei, se mai doreşte abrogarea prevederilor referitoare la interzicerea delegării procurorilor în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea în funcţie se face de Preşedintele României, corelativ acestei intervenţii abrogându-se şi dispoziţiile tranzitorii ale art.17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.7/2019.