GUVERNANŢII PARE SĂ-I FI BULVERSAT PE ANALIŞTI Ceaţă în jurul rectificării bugetare

Rectificarea bugetară, aprobată, ieri, în Guvern, pare să-i fi băgat în ceaţă pe mai toţi analiştii, care au opinii diferite pe subiect, chiar dacă reprezentanţii Executivului afirmă că rectificarea este pozitivă.

Economiştii spun că nu există o definiţie exactă pentru sintagmele "rectificare pozitivă" şi "rectificare negativă" şi interpretează fiecare în felul său prima rectificare din acest an.

Dacă unii dintre specialiştii consultaţi de ziarul BURSA susţin că atunci când veniturile cresc rectificarea este pozitivă, alţii spun că este suficient să se majoreze cheltuielile pentru ca să avem o astfel de rectificare, iar alţi analişti afirmă că, în principiu, dacă avem un deficit mai mare, atunci rectificarea este negativă. O a patra opinie este că, pentru a ne da seama ce fel de rectificare avem, nu trebuie luat în considerare decât bugetul de stat, nu şi celelalte bugete, care se calculează ca o consecinţă a acestuia.

Bugetul de stat are estimat, la venituri, un minus de 1,326 miliarde lei, conform noii rectificări bugetare, după cum a anunţat, ieri, ministrul Finanţelor Publice Ionuţ Mişa. Conform proiectului de rectificare, la cheltuieli bugetul de stat se diminuează cu suma de 347,7 milioane lei, iar deficitul se majorează cu 978,8 milioane lei.

Potrivit unora dintre analiştii din piaţă, acest lucru ar arăta că rectificarea este negativă.

Ionuţ Mişa a ţinut să precizeze, însă, citat de Agerpres, că, dacă vorbim de bugetul general consolidat, atunci vom vedea mai multe creşteri: "Alte bugete au înregistrat majorări ale veniturilor.

Amintesc aici bugetul asigurărilor sociale, cu plus 663,1 milioane lei, bugetele locale, cu plus 1,979 miliarde lei, rezultând pe sold un plus de venituri de 1,06 miliarde lei, deci o rectificare pozitivă. Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 1,705 miliarde lei".

Ionuţ Mişa a mai precizat că bugetul general consolidat se compune în principal din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul instituţiilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii, bugetul companiei naţionale de administrare a infrastructurii rutiere: "Trebuie luate în calcul toate aceste bugete. Veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat se calculează prin agregarea acestor bugete după eliminarea transferurilor dintre ele, acesta reprezentând procesul de consolidare. În mod similar, se determină şi indicatorul de referinţă, respectiv deficitul bugetului general consolidat".

Oficialul a precizat că, la revizuirea bugetului, a fost luată în calcul o creştere economică de 5,6%, de la 5,2% - creşterea PIB avută în vedere la elaborarea bugetului. În aceste condiţii, Guvernul estimează că ne vom încadra în deficitul de 2,96% din PIB.

Analistul economic Aurelian Dochia ne-a spus că "nu trebuie să ne lăsăm înşelaţi de interesul politic pe care îl poate avea cineva să declare că rectificarea este pozitivă". Domnia sa ne-a explicat: "Cel mai simplu este să spunem că, dacă se măreşte deficitul, atunci înseamnă că avem o rectificare negativă, dar mie mi se pare mult mai relevant să mă uit la cheltuieli. După părerea mea, rectificarea actuală este negativă pentru că deficitul creşte, dar, după cum o prezintă ministrul de finanţe, avem creşteri şi pe partea de venituri şi pe partea de cheltuieli, doar că vorbim de bugetul consolidat, unde, practic, şi aici creşte deficitul".

Domnul Dochia ne-a asigurat că nu există o definiţie clară pentru ceea ce înseamnă rectificare pozitivă şi rectificare negativă, paralela făcându-se de fiecare dată "în funcţie de obiectivele stabilite": "Aşa cum spune ministrul, că acum este pozitivă pentru că au crescut şi cheltuielile şi veniturile, are dreptate în felul lui, iar noi putem spune că este negativă pentru că a crescut deficitul. Există interese politice pentru ca rectificarea să fie prezentată ca pozitivă, pentru că, altfel, Guvernanţii ar trebui să recunoască faptul că programul de guvernare nu a fost realist".

• Consiliul Fiscal: "Amplitudinea depăşirii plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru anul în curs este fără precedent"

Consiliul Fiscal identifică, într-un raport publicat, ieri, pe site-ul său, "mai multe elemente de natură să sugereze nu doar existenţa unor riscuri semnificative pe termen scurt la adresa evitării intrării în procedură de deficit excesiv pe fondul unor venituri bugetare pe care le consideră supradimensionate şi a sub-bugetării unor categorii de cheltuieli, dar şi vulnerabilizarea finanţelor publice pe termen mediu în condiţiile înregistrării unei deviaţii persistente şi de amploare de la obiectivul pe termen mediu". În opinia Consiliului Fiscal, creşterea economică peste aşteptări nu a fost de natură să asigure convergenţa veniturilor fiscale încasate cu ţintele programate, aşa cum ar fi fost de aşteptat, iar evaluările iniţiale asupra necesarului suplimentar de cheltuieli curente au fost depăşite substanţial în execuţia bugetară. Evitarea depăşirii plafonului de deficit apare drept realizabilă doar ca urmare a reducerii masive a investiţiilor publice comparativ cu nivelul programat, inversării unor reduceri de taxe operate în trecut şi introducerii unor măsuri discreţionare suplimentare de natura veniturilor, precum şi în urma unor vărsăminte extraordinare de dividende din partea companiilor de stat, mai arată sursa citată. În aceste condiţii, Consiliul fiscal recomandă Guvernului elaborarea urgentă a unui plan de măsuri pentru anii viitori, în vederea reînscrierii deficitului bugetar pe o traiectorie convergentă cu obiectivul pe termen mediu.

Printre altele, raportul Consiliului Fiscal mai arată că amplitudinea depăşirii plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru anul în curs este fără precedent. Totodată, Consiliul identifică un risc semnificativ de nerealizare a veniturilor din TVA, evaluat la circa 1 miliard de lei, în pofida evoluţiilor favorabile consemnate pe parcursul lunilor iulie şi august, însă acesta este diminuat într-o anumită măsură de probabilitatea semnificativă a consemnării unor venituri mai mari decât cele preconizate la nivelul încasărilor din impozitul pe venit şi salarii şi a celor din contribuţii sociale, pe fondul unei creşteri foarte rapide a salariilor din economie.

• Guvernul: "Prin rectificarea bugetară este asigurată plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar"

Executivul a transmis, ieri, că toate instituţiile publice au asigurate integral fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare. Comunicatul Guvernului menţionează că, prin rectificarea bugetară se asigură plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar aprobate în acest an, extinderea acordării bursei studenţilor pe toată durata anului universitar, derularea Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii "Start-up Nation-România", începerea selecţiei beneficiarilor de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie, plata în avans a fondurilor de sprijin pentru agricultori.

Sursa citată menţionează: "Prin rectificarea bugetului pentru acest an se asigură fonduri suplimentare, după cum urmează:

Sumele suplimentare alocate bugetelor locale, per sold, sunt în sumă de 680,1 milioane lei, în principal, pentru:

- Plata salariilor, sporurilor, indemnizaţiilor cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar - 350 milioane lei;

- Finanţarea cheltuielilor centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap - 87,8 milioane lei;

- Plata indemnizaţiilor însoţitorilor persoanelor cu handicap - 110,9 milioane lei;

- Finanţarea Programului pentru şcoli (prin care se distribuie preşcolarilor şi elevilor din clasele I-VIII fructe, legume, lactate şi produse de panificaţie) - 75,0 milioane lei;

- Susţinerea sistemului de protecţie a copilului - 78 milioane lei;

- Servicii de salvamar - 2,4 milioane lei".

Ministerului Sănătăţii i-a fost asigurată suplimentar suma de 431 milioane lei pentru plata personalului, în principal pentru personalul medical din unităţile sanitare. La Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au fost majorate fondurile cu 1,8 miliarde lei, pentru schemele de plăţi directe pe suprafaţă. Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înfiinţarea culturilor în anul 2018. Totodată, se va asigura cofinanţarea proiectelor depuse în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanţate din FEADR.

La Ministerul Afacerilor Interne au fost alocate suplimentar 1,2 miliarde lei pentru asigurarea drepturilor salariale şi de pensii militare de stat poliţiştilor, asigurarea mentenanţei în vederea menţinerii în stare operaţională a aeronavelor şi achiziţia de echipamente de protecţie pentru poliţişti. Guvernul a mai spus că, pentru Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţ si Antreprenoriat, a fost alocată suplimentar, în completarea fondurilor europene (500 de milioane lei) pentru Programul Start-up Nation, suma de 250 milioane lei.

La Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale s-a asigurat suma de 795 milioane lei, aferentă pensiilor şi drepturilor de asisteţă socială, iar pentru Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale a fost alocată suma de 2,46 miliarde lei pentru prefinanţarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.

Rectificarea bugetară nu generează influenţe asupra bugetului Ministerului Apărării Naţionale, subliniază Executivul, precizând: "Diminuările bugetare au fost operate, în principal, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (-1.980 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-6.249,1 milioane lei), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-303,4 milioane lei), în principal din sumele aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziţie, ceea ce a condus la un grad redus al execuţiei bugetare pe primele 8 luni din acest an.

La ministerele la care au fost operate diminuări ale creditelor bugetare nu au fost reduse corespunzător şi creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanţate din fonduri europene şi a lucrărilor de investiţii. Diminuarea are în vedere doar creditele bugetare (cash) ce nu mai pot fi utilizate în următoarele 4 luni".

În bugetul Ministerului Finanţelor au fost incluse credite de angajament în sumă de 638 milioane lei pentru Programul "Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii", în vederea demarării procesului de selecţie a beneficiarilor de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

• Gelu Diaconu: "Rectificarea «pozitivă» - o minciună propagandistică ruşinoasă, care vă jigneşte tuturor inteligenţa"

Liberalul Florin Cîţu, vicepreşedintele Comsiiei de buget din Senat, a cerut, marţi, audierea premierului Mihai Tudose "în legatură cu informaţiile contradictorii apărute în spaţiul public despre rectificarea bugetară şi situaţia finanţelor publice în 2017".

Comisia a aprobat audierea lui Ionuţ Mişa, a anunţat senatorul liberal.

Parlamentarul a scris, recent, pe pagina sa de Facebook: "În România, rectificările bugetare sunt fie pozitive, fie negative. Mai există şi situaţia în care se iau bani din bugetul unui minister (pentru că nu s-au cheltuit acei bani) şi se transferă altor ministere. Atenţie! Asta este o rectificare simplă, nu pozitivă (aviz Tudose). Rectificarea pozitivă se poate face doar când veniturile la buget încasate sunt mai mari decât cele programate. Astfel, Guvernul distribuie un surplus. Rectificarea negativă se face atunci când veniturile încasate sunt mai mici decât cele programate (aviz Dragnea). Atunci trebuie să reduci cheltuielile".

Gelu Diaconu, fostul şef al ANAF, opinează, la rândul său, pe Facebook: "Rectificarea «pozitivă» a tandemului Tudose-Mişa este o minciună propagandistică ruşinoasă, care vă jigneşte tuturor inteligenţa. De la Ceauşescu încoace, europenii nu au avut mai mari mincinoşi! Poate cu exceptia recentă a Greciei!

Adevărul, ascuns de mass-media aservite, este următorul: nu au făcut decât o redistribuire între ordonatorii de credite în raport de execuţia bugetară a fiecăruia (cheltuielile de capital/investiţii publice neefectuate) şi au «alocat» sume suplimentare pe seama veniturilor care ar urma să fie realizate, «umflate» şi acelea din pix, în cele trei luni rămase până la sfârşitul anului.

De aceea v-au ascuns defalcarea lunară a veniturilor bugetare programate! De aceea v-au prezentat lunar trunchiat şi «en passant» execuţia bugetară!

În ce priveşte veniturile, nu există niciun leu în plus faţă de programarea veniturilor din legea bugetului! Din contra, avem circa şase miliarde lei nerealizate, la opt luni, (1,5 miliarde venituri fiscale şi diferenţa - din accesări fonduri europene). În acelaşi timp, cheltuielile publice cu salariile şi pensiile au luat-o razna!

De-a lungul timpului, pe blog, am încercat să explic pe înţelesul tuturor mecanismul rectificărilor «pozitive din pix». Astăzi asistăm la asaltul propagandistic al tandemului Tudose-Mişa, care vrea cu orice preţ (la comanda lui «capo di tutt'i capi») să inoculeze poporului ideea că avem de-a face cu o rectificare pozitivă".