Guvernul Mali demisionează în urma unui masacru într-un sat de etnici peul

Premierul Mali Soumeylou Boubèye Maïga i-a prezentat demisia şefului statului Ibrahim Boubacar Keïta, care a acceptat-o, a anunţat preşedinţia într-un comunicat, relatează AFP.

Maiga, aflat în post de 16 luni, a demisionat ieri, la câteva ore după examinarea în Adunarea Naţională a unei moţiuni de cenzură a Guvernului, depusă miercuri de către deputaţi din opoziţie, dar şi din cadrul majorităţii.

El a prezentat atât demisia sa, cât şi a miniştrilor săi, precizează preşedinţia.

Keita "a acceptat demisia premierului şi a Guvernului şi i-a mulţumit pentru loialitatea şi simţul înalt al datoriei", se arată în comunicat, potrivit AFP.

"Un premier urmează să fie nominalizat în curând, iar un nou Guvern urmează să fie înfiinţat, în urma unor consultări a tuturor forţelor politice ale majorităţii şi opoziţiei", anunţă preşedinţia.

Premierul era vizat de critici, de mai multe săptămâni, iar lideri religioşi musulmani influenţi îi cereau să plece de la putere.

Câteva zeci de mii de persoane au manifestat, la 5 aprilie, la Bamako, împotriva "proastei gestionări a ţării", mai ales a violenţelor intracomunitare în centru, potrivit organizatorilor, între care şi influenţi lideri religioşi musulmani.

Şeful statului a anunţat marţi seara, într-o alocuţiune radiotelevizată, deschiderea unei "concertări naţionale" de la 23 la 28 aprilie, cu "forţele politice şi sociale" cu privire la un proiect în vederea revizuirii Constituţiei care urmează să fie supusă unui referendum.

Keita a revenit îndelung asupra "tragediei de la Ogossagou" - referindu-se la masacrarea, la 23 martie, a aproximativ 160 de locuitori ai acestui sat de etnici peul, situat în apropierea frontierei cu Burkina Faso, de către presupuşi membri ai unor grupuri de vânători de etnie dogon, care susţin că luptă împotriva jihadiştilor.

La o zi după acest carnagiu, Guvernul a dizolvat asociaţia vânătorilor "Dan Nan Ambassagou", căreia i-a reproşat că s-a "îndepărtat de la obiectivele sale iniţiale" şi i-a înlocuit pe principalii şefi ai Statului Major.

Aceste destituiri la vârful ierarhiei militare a avut loc, de asemenea, în urma unui atac jihadist, la 17 martie, vizând o tabără a armatei la Dioura (centru), în cursul căruia au fost ucişi 26 de militari.

După apariţia, în urmă cu patru ani, în centrul Mali, a grupării jihadiste a predicatorului Amadou Koufa, care recrutează în principal din rândul etniei peul, în mod tradiţional crescători de aninale, confruntări armate s-au multiplicat între membri ai acestei comunităţi şi membri ai etniilor bambara şi dogon, care parctică în principal agricultura şi care au creat "grupuri de autoapărare".

Nordul Mali a ajuns, în martie-aprilie 2012, sub controlul unor grupări jihadiste, în mare parte dispersate în urma unei intervenţii militare lansate în ianuarie 2013 la iniţiativa Franţei şi care continuă în prezent.

Însă zone întregi scapă controlului forţelor din Mali, celor franceze şi ONU, în pofida unui acord de pace menit să-i izoleze definitiv pe jihadişti, dar a cărui aplicare a acumulat întârzieri, mai scrie AFP.