HALA MATACHE: Întâi măcelul, apoi protecţia

După aproape doi ani, de când au început demolările în zona Matache pentru construirea diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus, autorităţile au făcut primul pas practic cu privire la Hala Matache - au hotărât s-o protejeze de hoţi prin construirea unui zid înalt de circa patru metri, realizat din stâlpi metalici şi din panourile din beton care susţineau şinele de tramvai.

Dacă nu ştii ce se întâmplă acolo, poţi crede că o adevărată construcţie stă să prindă viaţă, iar dacă nu ţi-ai pierdut şi ultima speranţă că renumitul bulevard va fi realizat, într-un final, poţi să te amăgeşti cu gândul că cei în jur de zece muncitori şi cam tot atâtea utilaje şi maşini de la "Euroconstruct Trading 98" - una dintre firmele de construcţii contractate pentru realizarea bulevardului - au început, în sfârşit, lucrările la porţiunea de diametrală din zona Pieţei Matache.

Stând de vorbă cu câţiva dintre lucrătorii echipaţi cu veste şi caschete de şantier, am aflat că, de fapt, lucrurile nu stau chiar aşa. Se pare că solida construcţie la care se lucrează de circa o săptămână este ridicată pe post de "metereze", în jurul "cetăţii" Matache, având rolul să protejeze monumentul istoric de hoţii care ar mai putea fi tentaţi să fure ce a rămas din faimoasa hală, deja devastată de luni bune.

Unii muncitori spun că nu ştiu ce se întâmplă acolo şi că ei fac ce li s-a spus, alţii spun lucrurilor pe nume: "Nu se lucrează la bulevard. Utilajele sunt pentru gard, e macaraua care ridică panourile de beton şi celelalte maşini de care avem nevoie. Până la bulevard mai e... Nici hala n-o mută acum, mai durează... Facem o construcţie de protecţie, până se ia o hotărâre dacă o mută sau nu, să nu mai fure...şi-aşa au furat o grămadă... aşa e la noi... E treabă de sus. Primăria vrea să demoleze, Ministerul Culturii zice că sunt multe monumente istorice în zonă, pentru că, dacă ar fi după noi, imediat am intra cu excavatorul într-o noapte...".

Reprezentanţii Primăriei Capitalei ne-au confirmat şi ei cele spuse de muncitori: "Gardul este o măsură de protecţie. Au fost trimişi în instanţă o mulţime de hoţi care au furat materiale din clădire şi se doreşte protecţia ei, până la eliberarea autorizaţiei de demolare".

Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a votat, recent, pentru strămutarea Halei Matache.

Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Primăriei Municipiului Bucureşti, ne-a spus, atunci, că avizul pentru strămutarea monumentului istoric a fost emis încă de acum circa un an şi jumătate, la începutul lunii trecute Comisia votând pentru menţinerea acestui aviz.

Potrivit arhitectului şef al Capitalei, în acest moment este avizat proiectul de urbanism (şi Ministerul Dezvoltării a avizat strămutarea Halei Matache), următorul pas fiind avizarea soluţiei tehnice, care este deja întocmită.

Ulterior, Hala Matache va putea fi strămutată, în vederea finalizării diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus, marcată într-un plan urbanis-tic încă din anul 1934.

Aproape zece asociaţii şi organizaţii non-guvernamentale consideră că "procesul prin care s-a ajuns la această decizie a fost lipsit de transparenţă".

Reprezentanţii organizaţiilor care nu sunt de acord cu mutarea Halei susţin că bulevardul cu două benzi pe sens şi linie de tramvai poa-te fi realizat la parametrii proiectaţi chiar dacă vechiul imobil va rămâne pe loc.

Fundaţia "Pro Patrimonio" precizează că, în cazul în care va fi păs-trată Hala Matache, diametrala poate fi construită pe acelaşi amplasament pe care se află acum strada ce trece pe lângă Hală, aceasta urmând să fie lărgită prin renunţarea la trotuarul din faţa Halei şi mutarea lui prin portic.

Dacă în urmă cu circa un an, autorităţile şi ONG-urile căzuseră de acord cu privire la modul în care va fi realizat proiectul de infrastructură, în prezent, acestea au, din nou, păreri contradictorii.

Reprezentanţii asociaţiilor de profil opinează că păstrarea Halei Matache şi restaurarea ei ar fi mai ieftină decât demolarea acesteia, proiectul de infrastructură putând fi realizat şi fără ca imobilul să fie dezafectat.

"Folosirea clădirii existente este un proces de reciclare", opinează sursele citate, afirmând că, "din punct de vedere tehnic, mutarea este de fapt demolare, cu pierderea substanţei originare, şi reconstrucţie". Aceştia motivează susţinând că imobilul nu poate fi mutat pe roţi, întrucât are subsol şi nu poate fi nici demontat, pentru că este zidit. Astfel, rămâne doar opţiunea demolării şi reconstrucţiei, care ar fi "un fals", în opinia lor.

Gheorghe Pătraşcu ne-a spus, că, din contră, diametrala nu poate fi realizată dacă Hala Matache va rămâne pe loc.

Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus este unul dintre proiectele Municipiului Bucureşti care a creat o serie de controverse, ajungând în instanţă, în urma neînţelegerilor dintre instituţiile statului şi organizaţiile non-guvernamentale. Aceas-tă lucrare de infrastructură a fost demarată la finalul lui 2010, când a început demolarea primelor clădiri din zona Matache.

Valoarea aproximativă a proiectului a fost estimată la aproape 650 milioane de lei, din care partea de construcţii şi montaj reprezintă 180 de milioane de lei. Pentru despăgubiri au fost estimate 440 milioane de lei. Municipalitatea a demolat în jur de 75 de imobile.

Lungimea diametralei va depăşi 2 km, conform proiectului, lucrarea fiind împărţită în trei tronsoane: Piaţa Victoriei-Occidentului, Occidentului-Dinicu Golescu şi Dinicu Golescu-Calea Plevnei.