Harta Riscurilor de Ţară în 2025: România între oportunităţi şi provocări economice

Allianz Trade a lansat Harta Riscurilor de Ţară pentru 2025, o analiză detaliată a riscurilor economice, politice şi de afaceri la nivel global, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Raportul, actualizat trimestrial, oferă o perspectivă asupra climatului economic din 83 de economii, pe baza datelor privind insolvenţele globale şi sustenabilitatea mediului de afaceri.

Potrivit raportului Allianz Trade, în 2024, 48 de economii au înregistrat o îmbunătăţire a ratingului de risc, aproape de două ori mai multe faţă de 2023. Cele mai semnificative creşteri au fost în America Latină (13 ţări), Europa (10 ţări) şi Asia-Pacific (9 ţări). În schimb, cinci ţări au fost retrogradate, majoritatea în Orientul Mijlociu, din cauza tensiunilor din lanţurile de aprovizionare şi a fluctuaţiilor preţurilor la petrol.

În ciuda acestor progrese, riscurile economice globale rămân ridicate pentru 2025-2026. În economiile emergente, climatul de afaceri este marcat de incertitudini, în timp ce pieţele dezvoltate se confruntă cu instabilitate politică şi măsuri de consolidare fiscală. Potrivit analiştilor Allianz Trade, o posibilă recesiune globală ar putea fi amplificată de riscurile unui nou război comercial şi de persistenţa inflaţiei, care afectează încrederea companiilor.

România a fost una dintre economiile emergente cu cea mai rapidă creştere în ultimele două decenii, înregistrând o medie anuală de +3,7% a PIB-ului. După impactul sever al pandemiei în 2020 (-3,7%), economia a avut un reviriment puternic în 2021 (+5,7%). Totuşi, războiul din Ucraina şi criza energetică au afectat semnificativ climatul economic începând cu 2022, potrivit aceleiaşi surse.

În 2023, PIB-ul real a crescut cu doar +2,1%, iar în 2024 a încetinit şi mai mult, atingând +0,8% anual. Factorii care au frânat expansiunea economică includ inflaţia ridicată, dobânzile mari şi reducerea cererii externe.

Pentru 2025-2026, analiştii Allianz Trade estimează o accelerare economică moderată, cu un avans de +3,1% în 2025 şi +3,6% în 2026. Creşterea va fi susţinută de investiţii publice, redresarea consumului intern şi relaxarea treptată a politicii monetare. Cu toate acestea, România rămâne expusă unor vulnerabilităţi, precum inflaţia ridicată, deficitele bugetare şi dezechilibrele macroeconomice.

Inflaţia în România a fost una dintre cele mai ridicate din regiune, atingând două cifre în perioada 2022-2023, în principal din cauza costurilor energetice. Banca Naţională a României (BNR) a încercat să controleze creşterea preţurilor prin majorarea ratei dobânzii de referinţă de la 1,25% în 2021 la 7,00% în 2023, înainte de a o reduce la 6,5% în 2024.

Pentru 2025, inflaţia este prognozată să scadă la 4,5%, urmând să ajungă la 3,4% în 2026. Totuşi, creşterile salariale şi politicile fiscale expansioniste ar putea menţine presiuni asupra preţurilor, determinând BNR să intervină frecvent pe piaţa valutară pentru stabilizarea cursului leu-euro.

Situaţia finanţelor publice din România continuă să fie un motiv de îngrijorare. Deficitul bugetar a fost în declin constant, atingând -9,3% din PIB în 2020, ca urmare a măsurilor de sprijin economic din pandemie. Deşi în 2023 a fost redus la -6% din PIB, acesta rămâne mult peste limita impusă de UE de 3%. Pentru 2025-2026, analiştii estimează că deficitul va depăşi în continuare pragul de -5%, afectând stabilitatea economică, se transmite în comunicat.

În paralel, datoria publică a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 49% în 2023, iar prognozele indică o depăşire a pragului de 50% în perioada 2024-2026.

Un alt aspect critic este deficitul de cont curent, care reflectă diferenţa dintre importuri şi exporturi. Acesta a crescut la -9,3% din PIB în 2022, iar în 2023-2024 s-a menţinut la peste -7%.

O problemă majoră este faptul că doar 30% din acest deficit este acoperit de investiţii străine directe (ISD), mult sub nivelul de 75% considerat acceptabil. În acest context, România ar putea avea nevoie de finanţare externă suplimentară, crescând vulnerabilitatea la şocuri economice.

România beneficiază de apartenenţa la Uniunea Europeană, de un sector industrial competitiv şi de o rată scăzută a şomajului, însă instabilitatea politică şi corupţia rămân factori de risc.

Potrivit Worldwide Governance Indicators ai Băncii Mondiale, România are un mediu de afaceri favorabil, dar percepţia corupţiei rămâne o problemă persistentă. Indexul Libertăţii Economice 2024 al Heritage Foundation plasează România pe locul 51 din 180 de economii, evidenţiind puncte forte în drepturile de proprietate, libertatea comercială şi fiscalitatea. Totuşi, integritatea guvernamentală şi libertatea financiară rămân domenii vulnerabile, se mai comunică.

În Environmental Sustainability Index al Allianz Trade, România ocupă locul 54 din 210 economii, cu performanţe solide în eficienţa energetică şi reducerea emisiilor CO₂, dar slăbiciuni în reciclare şi producţia de energie regenerabilă.

În contextul alegerilor anticipate şi al volatilităţii politice, incertitudinile rămân ridicate, iar măsurile de consolidare fiscală vor fi esenţiale pentru menţinerea stabilităţii economice.