Hidrocentrala Răstoliţa, aproape de finalizare: acord de mediu aprobat pentru continuarea lucrărilor

Proiectul privind finalizarea lucrărilor de construcţie a hidrocentralei de la Răstoliţa a obţinut ieri acordul de mediu din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Mureş, potrivit unui comunicat de presă emis de ANPM.

Conform declaraţiei directorului executiv al APM Mureş, Cristina Pui, lacul de acumulare Răstoliţa va avea o lungime de 5,6 km şi se va întinde pe valea principală, râul Răstoliţa, şi pe văile afluenţilor principali. În vederea realizării cuvetei lacului de acumulare şi a infrastructurii necesare, se va efectua scoaterea definitivă din fondul forestier a unei suprafeţe de 171,44 ha şi defrişarea a 39,38 ha de teren. Suprafeţele necesare, aflate în proprietatea statului şi administrate de Romsilva, au fost aprobate pentru expropriere prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2017.

Acest proiect hidroenergetic de mare capacitate, primul de acest tip construit în România după 1990, este amplasat pe teritoriile comunelor Răstoliţa, Lunca Bradului, Deda şi Vătava şi vizează atât dezvoltarea energetică durabilă, cât şi asigurarea respectării normelor de protecţie a mediului. În cadrul proiectului, au fost parcurse toate etapele legale, inclusiv participarea publicului şi organizarea a patru sesiuni de dezbatere publică, pentru a asigura transparenţă şi implicarea comunităţilor locale şi a organizaţiilor non-guvernamentale. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), Laurenţiu Alexandru Păştinaru, a subliniat importanţa respectării exigenţelor de mediu, subliniind că proiectul a fost atent evaluat şi respectă normele stabilite prin Legea nr. 292/2018.

Hidrocentrala de la Răstoliţa, cu o putere instalată de 35,2 MW şi o producţie estimată anuală de 58,14 GWh, a fost aprobată la nivel interministerial şi este aliniată cu obiectivele Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu proiecţie până în 2050, şi cu Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC). Investiţia reprezintă un pas important în direcţia diversificării surselor de energie regenerabilă în România.

Lucrările pentru obiectivul "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa" au fost iniţiate în baza Decretului nr. 95/1989, a Autorizaţiei de Construire nr. 304 din 3 decembrie 1990 (extinsă în 1997 pentru a acoperi întreaga perioadă de execuţie a proiectului) şi a acordului de mediu nr. 12 din 7 noiembrie 1990. Indicatorii tehnico-economici ai investiţiei au fost actualizaţi prin Hotărârea Guvernului nr. 489/1996, ajustându-se debitul instalat de la 25 la 17 metri cubi pe secundă. În 2003, s-a realizat proiectul tehnic al A.H.E. Răstoliţa, pe baza căruia s-a evaluat volumul de lucrări rămase după 1 ianuarie 2003 şi au fost încheiate contracte de execuţie cu diverşi antreprenori. După ce zona respectivă a fost declarată arie naturală protejată, lucrările au fost stopate până în anul 2023, când, potrivit unei legi adoptată de Parlament, la iniţiativa senatorului social-democrat Daniel Zamfir, mai multe proiecte hidroenergetice cu grad ridicat de finalizare (peste 60%) au fost deblocate, prin scoaterea lor de sub incidenţa legii prin care au fost instituite ariile naturale protejate. Legea respectivă a fost puternic contestată de organizaţiile neguvernamentale pentru protecţia mediului, dar autorităţile au continuat implementarea ei, în ciuda plângerilor pe care ONG-urile le-au depus la instituţiile europene şi internaţionale la adresa factorilor de decizie de la Bucureşti. Menţionăm că în faţa acuzaţiilor aduse de organizaţiile respective, Ministerul Energiei a formulat plângeri la Parchet în care arată că demersurile acestora sunt iniţiate şi susţinute din plan extern şi au drept scop sabotarea siguranţei şi independenţei energetice a ţării noastre.