Guvernul din Honduras a prelungit, marţi, pentru a doua oară, starea de urgenţă, extinzând-o în acelaşi timp pentru a acoperi tot mai mulre oraşe, ca parte a campaniei de reprimare a bandelor de către preşedintele de stânga Xiomara Castro, informează news.ro.
Măsura, în vigoare din 6 decembrie şi prelungită pentru prima dată în ianuarie, suspendă unele drepturi constituţionale şi permite forţelor de securitate să reţină persoanele pe care le consideră asociate sau care au comis infracţiuni. Măsura va fi în vigoare pentru încă 45 de zile.
Starea de urgenţă, care iniţial acoperea cele mai mari două oraşe ale ţării, acoperă acum 123 de municipalităţi.
"Suspendarea drepturilor a fost extinsă la municipalităţile în care, conform analizei noastre, grupurile criminale au migrat pentru a se sustrage acţiunilor poliţiei şi statului", a declarat şeful Poliţiei, Gustavo Sanchez, în cadrul unei conferinţe de presă.
Între 6 decembrie şi 20 februarie, au fost înregistrate cu 356 de omucideri mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, a precizat Sanchez.
"Succesul operaţiunii se măsoară prin numărul de vieţi salvate, nu prin numărul de arestări, de arme confiscate sau de droguri confiscate", a adăugat Sanchez.
Hondurienii se confruntă în mod regulat cu extorcări, ceea ce faimoasele bande MS-13 şi Barrio 18 au numit "taxa de război", percepută de la rezidenţi, comercianţi, autobuze, camioane şi taxiuri.
Starea de urgenţă permite autorităţilor să restricţioneze libertatea de circulaţie şi de întrunire, precum şi să percheziţioneze locuinţe şi să facă arestări fără mandat.
Guvernul a aprobat măsura în urma presiunilor exercitate de grupurile de afaceri şi de transport, şi de organizaţiile neguvernamentale, care susţin că extorcarea a crescut.
Represiunea din Honduras urmează unei stări de urgenţă care durează de aproape un an în ţara vecină, El Salvador, care se bucură de un sprijin public larg, dar care a mărit populaţia din închisori şi a atras acuzaţii de încălcare a drepturilor omului.