Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record

Cushman & Wakefield, în parteneriat cu Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), a lansat în aprilie 2020 un sondaj care vizează hotelierii români* pentru a analiza impactul pandemiei COVID-19 asupra industriei hoteliere. Sondajul explorează felul în care afacerile au fost afectate din cauza pandemiei COVID-19, identificând factorii critici dominanţi din criză. Cushman & Wakefield şi FIHR vor continua să iniţieze discuţii relevante cu autorităţile, în vederea obţinerii unui sprijin adecvat pentru industria hotelieră, potrivit unui comunicat de presă.

Primele cazuri de coronavirus în România au fost anunţate pe 26 februarie 2020, iar Guvernul a implementat o stare de urgenţă începând cu 14 martie şi a restricţionat toate călătoriile internaţionale. Deşi aşteptările iniţiale pentru 2020 erau promiţătoare, datele din 2019 indicând o creştere de 5% a înnoptărilor faţă de 2018, situaţia generată de COVID-19 şi restricţiile adoptate în consecinţă de către guvern, au cauzat o criză fără precedent în industria hotelieră.

Luând în considerare condiţiile actuale ale pieţei şi sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri* afirmă că afacerea lor nu va putea supravieţui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar. Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie şi mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supravieţuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august. Deşi hotelierii au pus in aplicare eforturi semnificative pentru a reduce costurile de operare, o intervenţie guvernamentală este necesară în mod urgent pentru a proteja forţa de munca din industria hotelieră.

Similar altor ţări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să îşi schimbe priorităţile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaţionale şi costurilor de promovare şi marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenţi au apelat la schema de şomaj tehnic subvenţionată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români* au luat măsuri de reducere a efectivului de salariaţi peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparaţie cu o medie de 24% în CEE. În pofida faptului că graniţele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Respondenţii hotelieri români* au exprimat cel mai mare nivel de nemulţumire comparativ cu celelalte ţări din CEE, 85% dintre aceştia considerând că informaţiile comunicate de autorităţi au fost neclare. Deşi gradul de satisfacţie faţă de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte ţări din CEE, cu 15% din hotelieri* satisfăcuţi, în comparaţie cu 10% în celelalte ţări.

Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi se pregătesc să intre într-o perioadă de revenire, există multă incertitudine cu privire la capacitatea de a beneficia de sprijin din partea Guvernului. Doar 25% dintre hotelieri* au o înţelegere clară a modalităţilor de accesare a sprijinului propus, în timp ce marea majoritate rămâne nemulţumită cu privire la gradul de accesibilitate a măsurilor de sprijin guvernamental.

În timp ce în multe alte ţări, guvernele au anunţat deja un ajutor specific pentru turism şi sectorul hotelier, de exemplu subvenţii financiare directe în Republica Cehă, vouchere de călătorie în Polonia şi campanii agresive de promovare a turismului intern în Germania, în România, hotelierii au primit un ajutor limitat.

În săptămânile cuprinse între 24 aprilie şi 25 mai, 75% dintre hotelieri* au declarat că sunt pregătiţi sau extrem de pregătiţi pentru redeschiderea proprietăţilor, 87% fiind încrezători ca pot asigura siguranţa clienţilor şi a angajaţilor. Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii* afirmă că asigurarea securităţii sanitare pentru oaspeţi şi angajaţi reprezintă principala prioritate a lor. În condiţiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiştilor şi a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenţilor au indicat că sunt în favoarea obţinerii unei noi certificări de sănătate şi securitate (Health & Safety).

Odată cu relaxarea restricţiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaţionale şi locale) doresc să redeschidă, în ciuda lipsei de sprijin din partea autorităţilor. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceştia se vor confrunta, de asemenea, şi cu provocări cauzate de creşterea ofertei pe piaţă, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

În comparaţie cu alte pieţe hoteliere din CEE, hotelurile româneşti sunt mai puţin dependente de cererea internaţională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranţă la procesul de redresare al pieţei, recuperarea lentă anticipată a turiştilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaţionale sunt interesate de mutarea unor operaţiuni în România, un factor care va determina o creştere importantă a cererii din sectorul de business.

În plus, deşi este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din Bucureşti, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanţelor hoteliere şi să marcheze procesul de recuperare printr-o creştere sănătoasă a gradului de ocupare şi a ADR-ului.

Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susţinută de creşterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum şi de atractivitatea continuă a ţării pentru întreprinderile internaţionale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopţi în spaţiile de cazare plătite în Bucureşti este aşteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 şi 2024, iar mai apoi este prevăzută o creştere sănătoasă în anii următori.