IEA a lansat raportul "Perspectiva energetică mondială - 2022"

Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) a lansat raportul "Perspectiva energetică mondială - 2022" (World Energy Outlook/ "WEO"), arată un comunicat de presă transmis astăzi redacţiei.

Potrivit sursei citate, în prezent, lumea se află în mijlocul primei crize energetice cu adevărat globale, cu efecte care se vor resimţi în anii următori. Invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina în luna februarie a avut un impact profund asupra sistemului energetic global, perturbând modelele de cerere şi ofertă şi distrugând relaţiile comerciale de lungă durată. Una dintre constatările surprinzătoare ale World Energy Outlook (WEO) din acest an este că, în urma combinaţiei dintre pandemia Covid şi actuala criză energetică, 70 de milioane de persoane care au obţinut recent acces la electricitate îşi vor pierde probabil capacitatea de a-şi permite acest acces, iar 100 de milioane de persoane ar putea să nu mai poată găti cu combustibili curaţi, revenind la mijloace de gătit nesănătoase şi nesigure. Aceasta este o tragedie globală. Şi nu ne confruntăm doar cu o criză energetică: multe ţări se confruntă, de asemenea, cu o criză a securităţii alimentare şi cu impactul tot mai vizibil al schimbărilor climatice.

Asa cum este cunoscut, criza energetică globală declanşată de invazia Rusiei în Ucraina are implicaţii de mare amploare pentru gospodării, întreprinderi şi economii întregi, arată sursa citată.

Preţurile pentru achiziţiile de gaze naturale au atins niveluri nemaiîntâlnite până acum, depăşind în mod regulat echivalentul a 250 USD pentru un baril de petrol. Preţul cărbunelui a atins, de asemenea, niveluri record, în timp ce petrolul a depăşit cu mult 100 USD pe baril la jumătatea anului 2022, înainte de a scădea. Preţurile ridicate la gaz şi cărbune sunt responsabile pentru 90% din presiunea ascendentă asupra costurilor energiei electrice în întreaga lume. Criza a alimentat presiunile inflaţioniste şi a creat un risc iminent de recesiune, precum şi un profit uriaş de 2 trilioane de dolari pentru producătorii de combustibili fosili, care a depăşit veniturile nete ale acestora din 2021. Preţurile mai mari la energie sporesc, de asemenea, insecuritatea alimentară în multe economii în curs de dezvoltare, povara cea mai grea căzând asupra gospodăriilor mai sărace, unde o parte mai mare din venituri este cheltuită pe energie şi alimente.

• Este criza un impuls sau un eşec pentru tranziţia energetică?

În condiţiile în care pieţele energetice rămân extrem de vulnerabile, şocul energetic de astăzi ne reaminteşte fragilitatea şi caracterul nesustenabil al actualului nostru sistem energetic. O întrebare cheie pentru factorii de decizie politică şi pentru acest WEO este dacă această criză va fi un eşec pentru tranziţia către o energie curată sau va provoca acţiuni mai rapide.

Configurările politice mai puternice de astăzi aduc în prim plan un vârf al combustibililor fosili. Pentru prima dată, un scenariu WEO bazat pe configurările politice actuale arată că cererea globală pentru fiecare dintre combustibilii fosili atinge un vârf sau un platou.

• În frunte cu energia electrică nepoluantă, unele sectoare sunt pregătite pentru o transformare mai rapidă

Lumea se află într-un deceniu critic pentru realizarea unui sistem energetic mai sigur, mai durabil şi mai accesibil din punct de vedere financiar - potenţialul de a înregistra progrese mai rapide este enorm dacă se iau imediat măsuri ferme. Investiţiile în electricitate nepoluantă şi în electrificare, împreună cu reţelele extinse şi modernizate, oferă oportunităţi clare şi eficiente din punct de vedere al costurilor pentru reducerea mai rapidă a emisiilor, reducând în acelaşi timp costurile energiei electrice de la nivelul lor actual ridicat.

• Eficienţa şi combustibilii curaţi primesc un impuls competitiv

Preţurile ridicate ale energiei din prezent subliniază beneficiile unei mai mari eficienţe energetice şi determină schimbări de comportament şi tehnologice în unele ţări pentru a reduce consumul de energie. Tranziţiile rapide depind în cele din urmă de investiţii.

O creştere uriaşă a investiţiilor în energie este esenţială pentru a reduce riscurile viitoarelor vârfuri de preţ şi ale volatilităţii şi pentru a ne îndrepta spre un nivel net de emisii zero până în 2050. Deficitul de investiţii în energie curată este cel mai mare în economiile emergente şi în curs de dezvoltare, ceea ce reprezintă un semnal îngrijorător, având în vedere creşterea rapidă preconizată a cererii de servicii energetice.

• Ce se întâmplă dacă tranziţiile nu se ridică?

În cazul în care investiţiile în energie curată nu se accelerează, aşa cum se întâmplă în scenariul NZE, atunci ar fi nevoie de investiţii mai mari în petrol şi gaze pentru a evita o mai mare volatilitate a preţurilor combustibililor, dar acest lucru ar însemna, de asemenea, că obiectivul de 1,5 °C ar fi pus în pericol.

Este necesară o nouă paradigmă de securitate energetică pentru a menţine fiabilitatea şi accesibilitatea la preţuri accesibile, reducând în acelaşi timp emisiile. Criza energetică promite să fie un moment istoric de cotitură către un sistem energetic mai curat şi mai sigur, precizează sursa citată.