Igor Dodon, spion rus sau simplu şpăgar?

Se suprapun în mod periculos două evenimente. Ambele, legate de Igor Dodon, fostul preşedinte al Republicii Moldova. Un fel de flagrant întârziat, din care reiese că a primit o consistentă şpagă. În calitate de şef al statului. Şi, aproape instantaneu, au apărut acuzaţii cum că ar fi spion în toată regula al Federaţiei Ruse. Un preşedinte spion. În contextul războiului din Ucraina, scandalul poate lua proporţii colosale.

Igor Dodon este ceea ce, în limbaj sovietic, se numea aparatcik. El a îndeplinit o multitudine de funcţii politice şi administrative, culminând cu cea de preşedinte al Republicii Moldova între 2016 şi 2020. Anterior, începând din 2009, a fost deputat în Parlamentul de la Chişinău. Între 2008 şi 2009, prim-viceprim-ministru. Între 2006-2009, ministru al Economiei şi Comerţului. Iar între 2005 şi 2006, vice-ministru al Economiei şi Comerţului. Un om a cărui carieră şi ascensiune au fost strâns legate de Moscova. De altfel, nu întâmplător, a şi făcut demersurile necesare pentru a schimba streagul tricolor cu un steag bicolor roşu-albastru. Suspiciuni grave în ceea ce-l priveşte sunt însă anterioare acestui moment, în care el a fost săltat de procurori, pentru o şpagă pe care ar fi încasat-o în 2019 de la un oligarh moldovean, Vlad Plahotniuc, vizat în prezent de sancţiunile Statelor Unite.

Şpaga ca şpaga. În cazul lui Dodon, era ceva obişnuit, la fel cum şpăgi în mod direct sau indirect au luat şi alţi şefi de state. Ca să venim acasă, nu am cum să nu mă gândesc la Traian Băsescu, care, încasând asemenea şpăgi, aparent în scop electoral, nu a făcut altceva decât să-şi împingă după gratii cea mai apropiată prietenă, pe Elena Udrea, şi propriile fiice. Dar să revenim la boii noştri.

Este destul de bizar că Parchetul General din Republica Moldova a lăsat să treacă trei ani din momentul în care a fost filmată preluarea unei şpăgi consistente de către fostul preşedinte al Republicii Moldova şi momentul în care acesta a fost săltat. Un moment care coincide cu acutizarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, pe fondul războiului din Ucraina.

Infinit mai grave sunt acuzaţiile, încă neoficiale, pentru moment vehiculate doar de presa germană, vizând prezumtiva calitate de spion al Federaţiei Ruse al lui Igor Dodon. Nu e puţin lucru ca un şef de stat să fie spion al unei puteri străine. Cel mai adesea, ostile. Din păcate, nici acest fenomen nu este singular. S-au mai întâlnit asemenea situaţii şi la case mai mari.

Acuzaţiile de spionaj, lansate pentru moment doar în presă împotriva lui Igor Dodon, se susţin prin câteva argumente. Se demonstrează că acesta, atunci când a candidat pentru funcţia prezidenţială, a fost susţinut de către Moscova cu sume consistente de bani, virate prin intermediul unor conturi offshore. Un stat străin nu face acest lucru, decât dacă persoana pe care o promovează cu o masivă susţinere financiară îi este întru totul subordonată. Au mai fost demonstrate, deocamdată tot la nivel publicistic, legături ale lui Igor Dodon, înaintea depunerii candidaturii sale şi după, cu un grup consistent de consultanţi, furnizaţi de către preşedinţia Federaţiei Ruse. Oamenii lui Vladimir Putin, pe lângă Igor Dodon. Asemenea legături sunt date din probele administrate de netăgăduit. În fine, ziariştii germani au făcut o statistică şi au constatat că Igor Dodon a fost în calitate de preşedinte al Republicii Moldova cel mai primit oaspete al lui Vladimir Putin. Şi cel mai băgat în faţă, în pozele de "familie". Şi nu au fost puţine momentele când Vladimir Putin a fost fotografiat sau filmat în proximitatea şefului serviciului de spionaj a Federaţiei Ruse. Un agent al unei puteri străine, aproape pe faţă. Şi probabil că, tot la ordinul lui Putin, Igor Dodon a elaborat un plan, pe care a încercat să-l avaseze în plan internaţional, conform căruia Republica Moldova urma să se unească cu Moldova de pe terioriul României actuale, pentru a forma un stat de sine stătător, subordonat Kremlinului.

Dacă aceste acuzaţii lansate, repet, pentru moment doar de presă, dacă facem abstracţie de semnalele de alarmă transmise încă din 2014 de socialistul moldovean Valentin Crîlov, se vor confirma, atunci am putea ajunge cu uşurinţă la următoarea concluzie: şpaga primită de Igor Dodon nu este folosită decât ca un pretext pentru săltarea acestuia şi acuzarea lui ulterioară pentru cea mai grea infracţiune posibilă, cea de trădare a statului numit Republica Moldova.

Interesant de observat este că tot acest mega-scandal, generat de mega-evenimentul arestării lui Dodon, se suprapune cu vizita în Statele Unite a Maiei Sandu şi ovaţionarea acesteia de către o numeroasă asistenţă în sala de festivităţi a colegiului american Howard Kennedy School, pe care l-a absolvit în urmă cu mai mulţi ani. Dar despre eventualele legături ale Maiei Sandu cu serviciile secrete americane, deci tot ale unei puteri străine Republicii Moldova, nu vom afla în niciun caz prea curând.