IMAGINAŢIE PE BANI PUBLICI Edilii Capitalei îi fac invidioşi pe maeştrii SF-ului

Planul Urbanistic General, care va fi discutat în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dovedeşte că în materie de imaginaţie şi proiecte la limita ştiinţifico-fantasticului, edilii stau foarte bine.

Prezentarea planului, într-o perioadă când prin Bucureşti abia se mai poate circula pe trotuare din cauza zăpezii care zace de două săptămâni nemişcată, iar carosabilul e plin de gropi ca după bombardament, reprezintă un adevărat act de curaj. Strategia Bucureşti 2035 presupune unirea celor şapte gări din Bucureşti prin linie de metrou, dublarea spaţiilor verzi şi recuperarea identităţii urbane pentru centrul Capitalei. Termenul de realizare nu este foarte apropiat, dar având în vedere că în ultimii 20 de ani niciuna din problemele majore ale oraşului nu a fost rezolvată, întreaga acţiune pare lipsită de realism. Dacă precedentului primar general, Adriean Videanu i se spunea şi Jules Verne, pentru multitudinea de proiecte îndrăzneţe pe care le prezenta, multe din ele abandonate, nu este exclus ca lui Sorin Oprescu să i se spună Ray Bradbury, un alt maes-tru al literaturii de anticipaţie. Arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu a făcut şi o succintă prezentare a acestui plan urbanistic: "Recuperarea centrului istoric este unul dintre obiectivele principale ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU). Piaţa Romană va fi legată de Piaţa Rahova, vor fi contruite două poduri pietonale, circulaţia autovehiculelor va fi restânsă, va fi reamenajat cheiul Dâmboviţei, va fi făcut un sistem integrat de parcări în centru".Totodată, Inelul Median de circulaţie de 13,5 kilometri urmăreşte traversarea subterană a parcului Herăstrău prin două tunele fiecare de câte doi kilometri, costurile întregului proiect ridicându-se la 1,3 miliarde de euro.

Faptul că în capitală încă sunt străzi fără canalizare şi neasfaltate, că în anumite cartiere alimentarea cu energie electrică este de multe ori o mare problemă, că încă mai există numeroase case din chirpici pe la periferie, sau că multe blocuri riscă să cadă la primul cutremur major sunt doar câteva amănunte nesemnificative. Sorin Oprescu a anunţat că este nevoie de sprijinul Guvernului pentru a implementa această strategie, iar premierul Răzvan Ungureanu l-a asigurat pe primar de tot suportul său, dovedind că în materie de utopii există consens politic.

Conceptul strategic Bucureşti 2035 este parte a Planului Urbanistic General, fiind vorba despre cum şi unde se va dezvolta Bucureştiul. Acest concept cuprinde finalizarea autostrăzii suspendate, care va fi realizată în parteneriat public-privat, închiderea celui de-al patrulea inel de circulaţie în sudul Capitalei, refacerea şi păstrarea caselor monument, programe privind spaţiul verde - acoperişuri verzi, amenajarea Dâmboviţei. Edilul şef al Capitalei a vorbit de mai multe ori şi de zona metropolitană: "Zona metropolitană se poate face şi fără bani de la buget, pentru că nu avem, în parteneriat public-privat, pentru că este timpul oraşelor, a discuţiilor între oraşe. Vrem să prindem puţin din judeţul Călăraşi, o zonă din Giurgiu, Ilfovul până la Ploieşti pentru că, vrem, nu vrem, în 20 ani Bucureştiul şi Ploieştul se vor uni". CSB 2035 este structurat în trei etape, iar cea de-a doua etapă, ale cărei rezultate au fost prezentate în acesastă săptămâ-nă cuprinde propunerile de obiective strategice, direcţii majore de acţiune, precum şi listele de politici publice, programe şi proiecte urbanistice recomandate decidenţilor pentru 1016, 2020 şi 2035. Având în vedere aceste tendinţe urbanistice este aproape imposibil de anticipat cum va arăta Bucureştiul în anul 2100.