Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a lansat, pe 19 ianuarie, o consultare publică asupra unui ordin de stabilire a formulei de calcul pentru preţul de referinţă la gaze, luat în calcul la plata redevenţelor. Măsura a fost luată imediat ce Gigi Dragomir a fost repus în funcţia de preşedinte ANRM, de către premierul interimar Mihai Fifor, după ce fusese demis de Mihai Tudose, la finalul anului trecut.
Ordinul pus acum în dezbatere prevede ca preţul de referinţă la gaze să fie stabilit în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hubul de la CEGH Viena şi este acelaşi emis de ANRM, în decembrie, dar blocat la Guvern.
Senatorul liberal Daniel Zamfir a acuzat public că fostul premier Mihai Tudose l-a demis pe pre-şedintele ANRM Gigi Dragomir din cauza ordinului 525 din 22 decembrie, emis de ANRM, care privea schimbarea metodei de calcul al redevenţei pentru gazele naturale, astfel încât preţul de referinţă al gazelor naturale (adică preţul minim admis la tranzacţiile cu gaze naturale considerat de statul român în vederea aplicării redevenţei) urma să fie adus la nivelul la care se vând gazele pe piaţă. Ordinul nu a mai apărut niciodată în Monitorul Oficial.
Domnul Zamfir arătase că, în prezent, preţul de referinţă pentru calculul redevenţei la gaze este de 45,71 lei/MWh, fiind neactualizat din 2008, în condiţiile în care, în piaţă producătorii vând gazul cu 89 de lei/MWh.
În replică, Harald Kraft, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), a ţinut să precizeze că producătorii plătesc redevenţa la gaze, totdeauna la preţul de piaţă, şi consideră că "este exclus un abuz", în cazul vânzărilor de gaze intra-grup.
"Nu avem neapărat nevoie de niciun preţ de referinţă pentru calculul redevenţelor pentru gaze naturale", consideră acesta, având în vedere că redevenţa se plăteşte la preţul de vânzare.
Prin Ordinul 525, ANRM urmărea punerea în aplicare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, care, încă din 2010, a stabilit că, prin neactualizarea preţului de referinţă (de la 495 lei/1000 mc, în 2008), statul a fost prejudiciat cu peste 2 miliarde de lei. Decizia Curţii a fost confirmată de Curtea de Apel, în 2012, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 2015, prin decizie definitivă. Mai mult, în 2015, Curtea a constatat că ANRM nu îndeplinise încă dispunerea anterioară, ceea ce a condus la majorarea prejudiciului.
Domnul Kraft ne-a spus, într-un interviu recent, că formula luată în calcul de Curtea de Conturi era veche şi a fost suspendată, după anul 2000. Potrivit domniei sale, la vremea anchetei, preţurile erau reglementate şi producătorii plăteau redevenţa în funcţie de preţul dat de ANRE.