Implementarea PNRR, întârziată cu 18 luni

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este un eşec, dar implementarea lui trenează de un an şi jumătate (18 luni) din cauza indeciziei coaliţiei de guvernare de la Bucureşti, PNL-PSD, care nu a implementat anumite reforme printre care se numără renunţarea la pensiile speciale şi impozitarea microîntreprinderilor, au afirmat patru dintre cei cinci candidaţi la alegerile europarlamentare din 9 iunie, într-o dezbatere la care au participat vineri în cadrul Forumului Global pentru Democraţie Directă Modernă care a avut loc săptămâna trecută la Bucureşti.

Fostul ministru al Muncii în guvernul Orban, Violeta Alexandru, candidat din partea Alianţei Dreapta Unită (USR-FD-PMP), a afirmat: "PNRR este un succes, un pas înainte important pentru România penru că fixează clar zonele în care este nevoie de reforme. Este vorba despre nişte schimbări de sistem care trebuie să se întâmple în ce priveşte România în domenii cheie: în domeniul pensiilor, domeniul sistemului public, al aparatului public, în ceea ce priveşte fiscalitatea. Sunt nişte lucruri care au pus degetul pe rană într-o ţară în care lucrurile băltesc, merg de la sine, dar nu vezi nimic schimbat, modernizat şi îndreptat către direcţia corectă. Sub acest aspect, PNRR este primul document care ne pune în faţă o oglindă şi care ne arată cât de urmă am rămas faţă de multe ţări europene moderne".

Fostul ministru al Muncii a adăugat că, pe parcursul implementării, PNRR putea fi îmbunătăţit şi a dat un exemplu în acest sent: "Eu, personal, pe zona socială, mi-ar fi plăcut să văd mai multe investiţii în servicii, mai puţin decât în fonduri pentru anumite categorii vulnerabile pentru că, repet, a da bani, a da vouchere, ajutoare pentru ca acele persoane care nu muncesc să ajungă la un nivel de venituri mai mari decât al persoanelor care se duc la muncă, înseamnă să descurajezi munca. Mi-ar plăcea ca Uniunea Europeană şi PNRR să meargă în balanţă: ajutoare, sprijin pentru cei vulnerabili, pentru cei care au într-adevăr nevoie şi să facă un pas pentru reducerea fiscalităţii, încurajarea muncii, sprijinirea celor care au iniţiativă, încurajarea celor care investesc în domeniul privat şi îşi asumă riscuri".

Dragoş Pâslaru, fost ministru al Muncii în Cabinetul Cioloş şi candidat din partea REPER a declarat: "Cele 30 miliarde euro sunt o gură de oxigen pentru România în condiţiile în care unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Europa, dar implementarea PNRR este un eşec monumental în ţara noastră. De ce? Pentru că pe partea de reforme, s-a încercat scoaterea unor reforme, altele au fost amânate, guvernanţa corporatistă nu e nici astăzi rezolvată, tranşele au fost întârziate. Avem o întârziere în acest moment de un an şi jumătate faţă de graficul iniţial care a fost negociat. Uniunea Europeană ne-a dat cadrul, ne-a dat bani, dar nu are cum să ni-i pună în traistă, nu are cum să facă lucruri în locul tău ca Guvern. PNRR este şansa României de a face acele lucruri întârziate, de aface investiţii cruciale. Noi, din decembrie când am depus cererea de plată numărul 3 am recreat la nivelul Comisiei Europene un concept de amânare tehnică, în care ne aşteaptă de la o lună la cealaltă - pentru că am depăşit termenul procedural de 2 luni -, şi de o lună la alta suntem în limbo. Mi-a spus comisarul european Paolo Gentiloni că a oprit timpul pentru România. Acesta este eşecul monumental al implementării PNRR".

În schimb, fostul ministru al Fondurilor Europene în guvernul Dăncilă, Roxana Mânzatu, candidat la europarlamentare din partea alianţei PSD-PNL, a spus: "Suntem în limbo pentru că jalonul 206 (scris în guvernarea PNL-USR) care vizează fiscalitatea este una dintre temele care presupune creşteri de taxe pentru microîntreprinderi. PNRR este un instrument extraordinar de rigid, planul a fost scris de o echipă guvernamentală fără o consultare publică în anul 2021. Eu am intrat secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi am stat trei luni ca să aflu despre ce e vorba, cum e scris şi cum a fost negociat. PNRR nu este un eşec. Poate putea să fie, cu siguranţă, scris mai bine. În momentul în care ai reforme care cumva pun o povară pentru guvernele ulterioare... Da, aţi scris în PNRR să eliminăm facilităţi fiscale la constructori. Eu am fost deputat, am militat şi am lucrat pentru scăderea taxelor în construcţii pentru că facem absorbţie de fonduri europene cu constructorii, care se confruntau cu o criză fantastică în privinţa forţei de muncă. De îndată ce am introdus acele facilităţi, s-a văzut în cifra de afaceri pe sectorul construcţiilor, în ritmul de execuţie a lucrărilor. Uitaţi-vă acum ce se întâmplă în sectorul transporturilor, ce ritm fulminant avem în execuţia lucărilor şi în absorbţie. Dar în PNRR s-a scris că este o anomalie, că trebuie să eliminăm facilităţile. Acestea sunt exemple de reforme, care, din punctul meu de vedere, au fost prost scrise. În momentul de faţă tranşa 3 din PNRR este în stagnare pentru că guvernul condus de premierul Ciolacu nu poate să îşi asume anumite decizii pentru că cineva a scris în 2021 în PNRR că vom creşte taxele la microîntreprinderi".

Doamna Mânzatu a precizat că o problemă pe care a mai avut-o PNRR-ul României a fost faptul că au primit finanţare imediată statele care au avut proiecte mature şi nu o listă de proiecte fără o documentaţie în spate.

Vlad Gheorghe, candidat independent, a acuzat faptul că implementarea PNRR este greoaie în ţara noastră, deoarece fondurile europene sunt mai greu de furat. Vlad Gheorghe a arătat: "PNRR e aceeaşi poveste ca şi cu celelalte fonduri europene. Statistic, România are un plus de 65 miliarde euro de la aderarea din 2007 şi până acum, diferenţă între ce am contribuit şi ce am primit. E foarte mult, dar e şi foarte puţin în acelaşi timp, pentru că puteam să avem mai mult. Am auzit mai devreme că PNRR este un instrument rigid. Vă spun că şi fondurile europene sunt rigide, pentru că sunt greu de furat. Nu poţi să gestioneze multe miliarde de euro care vin de la toţi cetăţenii europeni şi să ai o problemă serioasă de furat. Nu se poate fura, e foarte greu de furat PNRR. Nu ai cum să îl gestionezi cu oameni care fură. Iar rigiditatea reformelor... Să nu aibă pensii speciale. Păi să nu mai aibă parlamentarii pensii speciale. Să nu mai aibă tot felul de dubioşi din aparatul de stat pensii speciale. (...) Să facem nişte reforme fiscale. Uniunea Europeană nu spune nu mai daţi facilităţi fiscale, ci ne spune să echilibrăm bugetul, ceea ce este o chestie de bun simţ".

El a mai arătat că Parchetul European a publicat în urmă cu două săptămâni o statistică din care reiese că în ţara noastră au fost constatate fraude de 2,5 miliarde euro la proiectele cu finanţare europeană.

Nicu Ştefănuţă, candidat independent a adăugat: "PNRR nu poate fi un eşec. Că fondurile europene nu ajung să fie realitate în România este o crimă împotriva acestei ţări. De exemplu, în PNRR sunt prinse cele trei spitale regionale, dar şi alte 27 de spitale în ţară. În 2021 s-a decis ca din PNRR să fie finanţate trei mari spitale regionale în Cluj, Craiova şi Iaşi, pentru care până acum nu s-a ridicat nicio cărămidă, Iaşul fiind cel mai avansat în studiul de fezabilitate şi alte lucruri care sunt pe foaie. Dart 21 de localităţi care aşteaptă banii din PNRR, nu au văzut acele maternităţi, acele clinici de obstretică-ginecologie şi de aceea în unele zone femeile au ajuns să nască pe caldarâm în România anului 2024. Cum este posibil ca 21 de spitale să nu fie ridicate în condiţiile în care PNRR a început în urmă cu mai bine de trei ani?".

Domnul Ştefănuţă a mai oferit un exemplu şi anume construirea de locuinţe sociale. El a arătat că sunt alocate peste 300 milioane euro pentru construcţia de locuinţe sociale, dar nu a fost ridicată niciuna. Candidatul a menţionat că mai sunt alocate 289 milioane euro pentru renovarea a 3700 de locuri de cazare în cămine, dar nu a fost niciun cămin renovat.