Afacerile cu marja mică trebuie să fie penalizate, în plus, faţă de condiţia lor, dată de modelul de business?
Consultanţă că business cu marja mare trebuie penalizată în raport cu alte modele de business cu marje similare (ex: servicii training sau servicii dezvoltare software)?
Afacerile mari trebuie să contribuie cu taxa pe cifra de afaceri doar pentru că au o dimensiune şi fără a ţine cont de capitalurile mobilizate şi profitabilitate?
Sistemul fiscal românesc este departe de a fi stabil şi predictibil. Planurile de afaceri sunt zguduite de imprevizibil din toate părţile.
Un investitor decide să pună banii la bătaie într-o afacere având o aşteptare în termeni financiari şi analizând întotdeauna costul de oportunitate.
Discutăm cu investitori străini care sunt foarte atenţi la calculele fiscale şi condiţiile macroeconomice şi decid în unele situaţii să nu vină în România. De exemplu, pentru o firma de consultanţă în IT, cu profit sub 250000 GBP, în UK taxarea este mai redusă decât în România.
Taxarea cifrei de afaceri este un model simplificat de impozitare, util pentru firmele foarte mici, freelanceri sau SRL sub 100 000 euro, din punctul meu de vedere.
În România trăim paradoxul unui sistem de impozitare complicat pentru firmele mici care nu îşi pot permite să plătească un angajat.
Acestea trebuie să înveţe să calculeze impozit pe profit.
Pentru 100 000 firme de prestări servicii având cifra de afaceri sub 100 000 euro, să presupunem o medie de 35 000 euro, avem o cifra de afaceri consolidată de 3 500 000 000 euro.
De la un impozit de 3% pe venituri (sistemul microîntreprinderilor) , acestea vor plăti în 2023 impozit pe profit 16%. Fapt care va genera, la o profitabilitate medie de 80%, un plus de impozit de aproape 345 milioane de euro.
Întrebarea este, câte din aceste firme vor continuă sub această formă?
Exemplu: un freelancer care are un venit brut lunar de 5000 euro / luna:
Observăm că în varianta de consultanţă, diferenţa între v1-SRL 16% şi v2-salariu este de 5000 euro, suma pentru care freelencerii vor rămâne încă la formă de SRL, însă putem înţelege care este gradul de rezistenţă pentru o eventuală creştere a taxelor, de exemplu a impozitului pe dividende. Mai mult, la un salariat din IT, unde aplicăm scutirea de impozit pe venit, venitul net este 39000 euro, deci similar cu SRL. De aceea, în acest caz, varianta de SRL nu mai este atractivă.
Este bine că, începând cu 2023, firmele mici, sub 500000 EURO, pot să plătească impozit pe profit, fără satisfacerea condiţiilor anterioare (capital social minim 45000 lei şi 2 angajaţi).
Firmele cu profitabilitate brută mai mică de 6,25% sunt dezavantajate de impozitarea veniturilor. Dacă prin natură afacerii nu fac profitabilitate mare, trebuie să fie penalizat în plus de sistemul de impozitare? Logică spune NU.
Ioana Arsenie, strateg financiar Trusted Advisor:
Principiile fiscale trebuie să asigure o echitate între contribuabili şi să fie aplicate logic, că măsuri de bun simt.
Ex de anomalie: penalizăm consultanţă pentru că are profitabilitate mare, dar alte afaceri din servicii, cu profitabilitate similară pot alege sistemul microîntreprinderilor. Care poate fi logică aici?
Un alt exemplu îl reprezintă taxarea pe cifra de afaceri a companiilor mari. Cum putem pune la egalitate businessuri cu profitabilitate diferită, alegând să adăugăm o sarcina fiscală suplimentară?
Concluzie: Realizarea unui plan de afaceri, a unei politici de preţ este îngreunată de aceste modificări de la un an la altul. Costul de oportunitate este neclar pentru un investitor - ce decid pentru următorii 5 ani cu capitalul de care dispun - este o întrebare la care nr de simulări este prea mare.
Ioana Arsenie este profesionist în finanţe cu experienţă de peste 20 de ani în roluri strategice, board advisor şi fondatoarea Trusted Advisor & Trusted App- aplicaţia de raportare financiară şi bugetare digitalizată pentru IMM-uri.
Mai multe info https://trustedadvisor.ro/ şi https://ioanaarsenie.ro/
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.02.2023, 05:23)
Nu putem!