IMPOZITUL PE CONSTRUCŢII SPECIALE / COALIŢIA PENTRU DEZVOLTAREA ROMÂNIEI, IGNORATĂ Oamenii de afaceri sunt furioşi că premierul nu îi ia în seamă

• Steven van Groningen: "Lipsa de predictibilitate are două efecte - investiţii mai puţine şi costuri mai mari pentru consumatorii finali"

Deşi s-au unit într-un organism care are ca scop dialogul cu autorităţile în problemele mediului investiţional, oamenii de afaceri se văd nevoiţi acum să protesteze public împotriva taxei pe construcţiile speciale, în condiţiile în care premierul Victor Ponta a susţinut cu tărie că totul este clar în aplicarea acestei taxe. "Toată lumea a înţeles foarte clar ce are de raportat şi ce are de plătit", a spus recent premierul.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României este un organism care reuneşte 20 de asociaţii de afaceri, 17 organizaţii membre asociate şi doi observatori, urmărind să fie o voce comună a comunităţii de afaceri în relaţia cu Guvernul şi autorităţile centrale.

Ordonanţa prin care a fost aprobată de Guvern "taxa pe stâlp" nu are încă norme metodologice de aplicare şi nu clarifică modul de calcul şi tipurile de construcţii speciale care sunt impozitate.

Cu toate că mediul de afaceri a subliniat în mai multe ocazii faptul că noul impozit va avea un impact negativ important asupra întregii economii şi că planurile de investiţii vor fi date peste cap, o serie de oameni de afaceri gândindu-se dacă să mai investească sau nu în ţara noastră, se pare că autorităţile nu au niciun fel de reacţie.

Oamenii de afaceri cer, din nou, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale, susţinând că noua taxă, care a intrat în vigoare în acest an, duce la dublarea sau chiar triplarea impunerii în anumite industrii.

Daniel Anghel, membru în conducerea Consiliului Investitorilor Străini (FIC), a spus că, în cazul în care această taxă nu va fi eliminată, impozitul pe construcţiile speciale ar trebui ajustat "la o bază reală economică", iar cota de impozitare - redusă.

Eric Stab, directorul general al GDF Suez România, a precizat că toţi investitorii îşi vor reconsidera planurile de afaceri, adăugând: "Bazele oricărei investiţii se pot schimba într-un astfel de moment. Trebuie să vedem dacă este bine să continuăm investiţiile sau să investim banii în altă parte".

Nicolai Beckers, CEO Romtelecom, a subliniat: "Noi vrem să implementăm cât mai curând fibra optică, dar acest plan nu mai este viabil, având în vedere noul impozit. Guvernul deţine 46% din acţionariatul Romtelecom, deci ia banii dintr-un buzunar şi îi pune în celălalt.

Mediul de afaceri solicită cel puţin protejarea investiţiilor noi, prin acordarea unei perioade de graţie de 3-5 ani.

"Impozitul va genera pierderi enorme pentru companii, prin dublarea sau chiar triplarea impunerii în anumite industrii. În plus, există industrii în care veniturile sunt fixe, iar profiturile sunt reduse, acestea aflându-se, totodată, în imposibilitatea de a transfera costul impozitului în tarifele practicate. Unica soluţie pentru companiile din aceste industrii este falimentul", opinează Daniel Anghel.

Potrivit lui Steven van Groningen, preşedintele Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, "dacă dorim să ne apropiem de traiul european, trebuie să avem o creştere economică mult mai mare decât media UE". Pentru acest lucru, este nevoie să avem un mediu predictibil din punct de vedere legislativ.

"Nu avem un mediu predictibil, lipsesc strategii clare care să indice direcţia către care se îndreaptă legislaţia. Nu există o perioadă rezonabilă pentru implementarea anumitor măsuri, nu ştii cum trebuie aplicată o lege. Această lipsă de predictibilitate are două efecte - investiţii mai puţine şi costuri mai mari pentru consumatorii finali".

• Mihai Bogza, FIC: "Introducerea impozitului pe construcţiile speciale va crea distorsiuni majore în economie"

Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Romanian Business Leaders (RBL) şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) atrag atenţia că introducerea în forma actuală a impozitului pe construcţii speciale va avea un puternic impact negativ asupra mediului de afaceri.

Mihai Bogza, preşedintele FIC, susţine: "Introducerea impozitului pe construcţiile speciale, aşa cum apare în Ordonanţa de Guvern, va crea distorsiuni majore în economie, cu atât mai mult cu cât, cu doar câteva zile înainte de termenul de declarare şi plată, există încă numeroase neclarităţi cu privire la modul de aplicare. Nu mai vorbim de faptul că însuşi modul de aplicare este de natură să creeze neajunsuri majore în economie şi să lase loc de interpretări abuzive ale autorităţilor fiscale. Imaginaţi-va că o companie are nişte instalaţii vechi, total amortizate, dar care nu au fost scoase din gestiune şi pe care nu le mai foloseşte, dar plăteşte 1,5% din valoarea lor brută. Personal, consider că aceasta este o situaţie lipsită total de vreo raţiune economică şi totuşi perfect reală".

În scopul reliefării fără echivoc a impactului generat de către impozitul pe construcţii, mediul de afaceri a demarat o analiză de impact proprie, rezultatele acesteia fiind înaintate autorităţilor pentru a atrage atenţia asupra repercusiunilor majore generate de implementarea acestui impozit.

"38 de companii din industrii precum telecomunicaţii, materiale de construcţii, energie, transport şi logistică, producerea băuturilor alcoolice sau industria farmaceutică au contribuit cu informaţii importante la analiză de impact. În urma acestei analize a rezultat un impact cumulat al impozitului pe construcţii de aproximativ 1,1 miliarde RON, ceea ce mă face să mă gândesc serios la un potenţial impact la nivelul întregii economii cu mult mai ridicat, impact care are mari şanse să depăşească estimarea autorităţilor de 1,5 miliarde RON, din care doar 500 milioane RON impozit colectat la buget", a precizat Daniel Anghel, precizând: "Activele supuse impozitului pe construcţii au o durată de funcţionare ridicată, situată în intervalul 10 - 60 ani, iar cota de impozitare este extrem de ridicată, astfel încât putem deduce că un contribuabil va plăti între 15% şi 90% din valoarea totală a activului, ceea ce este excesiv şi denotă neînţelegerea de către iniţiatorii acestui act normativ, a impactului pe termen mediu şi lung generat de acest impozit. Introducerea acestui impozit fără o consultare prealabilă a mediului de afaceri şi fără efectuarea unui studiu de impact afectează companiile care au investit în România, punând sub semnul întrebării însăşi viabilitatea afacerii desfăşurată de fiecare în parte".

• FIC: "Noua taxă va conduce la un conflict între autorităţile locale şi ANAF"

Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că noua taxă conduce la un conflict între autorităţile locale şi ANAF, urmând să existe situaţii în care va avea loc o dublă impozitare.

În opinia reprezentanţilor mediului de afaceri, mai există o şansă pentru modificarea impozitului în Parlament, unde urmează să fie dezbătută legea de aprobare a Ordonanţei 102, privind impozitul pe construcţiile speciale.

În cadrul evenimentului de ieri, Eric Stab a menţionat că impozitul pe construcţii speciale va avea un impact de 240 de milioane de lei asupra primelor cinci companii de utilităţi de la noi.

Dacă reglementatorul din domeniu va recunoaşte acest cost suplimentar în momentul stabilirii tarifelor la utilităţi este posibil ca noul impozit pe construcţiile speciale să se regăseacsă în tarifele finale, a menţionat domnia sa.

În sectorul agricol, este oportună exceptarea de la plata acestui impozit a anumitor construcţii cum ar fi serele sau silozurile, consideră oamenii de afaceri. Aceştia spun că noua taxă este discriminatorie, întrucât se aplică doar persoanelor juridice, conducând, astfel, la distorsiuni concurenţiale între acestea şi persoanele fizice care derulează aceeaşi activitate.

Potrivit lui Daniel Anghel, ţara noastră are o rată a impozitării de 42,9%, aflându-se printre statele cu cel mai înalt nivel de impozitare. Media europeană a impozitării este de 41,8%.

În România există 39 de taxe, la care se adaugă acciza suplimentară la carburanţi şi impozitul pe construcţiile speciale, contribuabilii având nevoie de 200 de ore anual pentru declararea şi achitarea impozitelor, a menţionat domnia sa.

Guvernul a introdus, la începutul acestui an, un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei.

Acesta este aplicat pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare, construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

În prima lună a acestui an, Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), ne-a spus că Parlamentul ar putea modifica Ordonanţa privind impozitul pe construcţiile speciale, precizând că autorităţile au ajuns la concluzia că sunt necesare unele modificări, având în vedere reacţiile apărute în piaţă în urma aprobării acesti taxe.

PROIECT ANRE

• Taxa "pe stâlp", recuperată prin tarifele reglementate ale energiei

ANRE (reglementatorul pieţei de energie) a elaborat un proiect de ordin privind modificarea metodologiei de stabilire a preţurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate, respectiv către populaţie şi CET-urile care furnizează agent termic.

Dacă acest ordin va fi aprobat, atunci producătorii îşi vor putea recupera costurile cu celebra "taxă pe stâlp" (n.r. pentru construcţii speciale) prin majorări de tarife, ne-au explicat surse din ANRE. Până acum, niciun producător nu a venit cu o cerere de majorare a tarifelor în urma aplicării taxei pe stâlp, mai susţin sursele noastre.

În proiectul supus dezbaterii publice se arată: "Preţurile medii reglementate pentru energia electrică pot fi ajustate, din iniţiativa ANRE sau la solicitarea producătorilor participanţi la contractele reglementate, la începutul semestrului II al fiecărui an contractual, în cazul în care tariful mediu de achiziţie a combustibilului (sau costul apei uzinate, în cazul grupurilor hidroelectrice) realizat în trimestrul I al aceluiaşi an de respectivii producători s-a modificat cu cel puţin ± 5% faţă de cel considerat la stabilirea preţurilor în vigoare;în cazul în care, în cursul semestrului I al aceluiaşi an, ajung la scadenţă sau au fost plătite, total sau parţial, taxe/impozite noi, care nu au fost luate în considerare la stabilirea preţurilor în vigoare".

Producătorii care livrează energie populaţiei şi CET-urilor sunt Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, ambele plătitoare ale taxei pe construcţii speciale (botezată).

În urmă cu două zile, Dragoş Andrei, consilier al premierului, a declarat: "În câteva zile urmează să producă efecte taxa pe construcţii speciale. Este o măsură care ar fi trebuit mai bine pregătită, discutată mult mai în detaliu cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru că apar în fiecare zi speţe noi pe care iniţiatorii la acel moment nu le-au avut în vedere. Vă dau un exemplu, poate nu este cel mai relevant, dar dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte".

Pe 14 mai, ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, a declarat că Nuclearelectrica are nevoie de clarificări pentru a determina cuantumul exact al taxei pe construcţii speciale (cunoscută ca taxa pe "stâlp"). Nuclearelectrica trebuie să clarifice dacă va plăti sau nu această taxă şi pe reactoarele nucleare de la Cernavodă, a mai spus domnia sa.

Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica a subliniat că, din evaluările companiei, cuantumul acestei taxe pe construcţii speciale se ridică la circa 100 de milioane de lei ce are un impact de 10 lei/MWh din costurile de producţie ale societăţii.

Toate companiile energetice trebuie să achite această taxă, ceea ce înseamnă, potrivit unor surse din piaţă, că populaţia şi firmele va suporta majorări şi din zona tarifelor de distribuţie şi transport. (A.T.)

Opinia Cititorului ( 1 )

1. Oare?
(mesaj trimis de Sceptic în data de 22.05.2014, 19:06)
Nu ii mai plingeti pe saracii oameni de afaceri-Niculae se vaita de ani de zile ca il omoara pretul la gaze si in timpul asta averea i-acrescut de la 500-600 milioane la peste un miliard.Am inteles ca in alte tari exista deja aceasta taxa.Mai bine prezentati o situatie paralela cu taxe ,impozite,cost forta de munca, profit,etc ca sa ne lamurim si noi daca oamenii nostri de afaceri nu sint cumva prea lacomi sau nepriceputi.