ÎN 2021 FAŢĂ DE 2020 Numărul procedurilor noi de insolvenţă a crescut cu 10%

• Gradul de îndatorare a firmelor active în România atinge un maxim istoric

Numărul procedurilor noi de insolvenţă deschise în România în 2021 a crescut cu 10% faţă de anul anterior, la 6.113, acesta fiind cel mai semnificativ avans din ultimii 5 ani, conform unui studiu realizat de Coface România şi prezentat, ieri, de către analistul Iancu Guda, director de servicii al companiei de consultanţă. Nivelul insolvenţelor din 2021 este totuşi sub nivelul înregistrat înainte de impactul pandemiei Covid-19 pe plan local. Potrivit raportului, pierderile companiilor care au intrat în insolvenţă au înregistrat o creştere accelerată, iar numărul de angajaţi raportat de firmele insolvente în perioada analizată este de aproape 30.000.

Potrivit Coface, creşterea insolvenţelor a fost generată, parţial, de efectul de bază, respectiv de minimul înregistrat în 2020 în condiţiile în care guvernul a implementat măsuri extinse de sprijin a mediului de afaceri. Cel mai ridicat număr de insolvenţe raportat la 1.000 de firme active a fost consemnat pe segmentul fabricării produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte "pe fondul scăderii vânzărilor şi creşterii concurenţei datorită avansului comerţului online (mare parte importuri).

De asemenea, companiile din construcţii cu un grad mare de îndatorare şi stocuri puţine sunt afectate de creşterea preţului materiei prime, în timp ce vânzările companiilor din HoReCa s-au diminuat cu 39% pe parcursul anului 2020, în timp ce profitul a înregistrat o contracţie cu 77%.

România consemnează aproape de două ori mai multe insolvenţe raportate la o mie de companii active prin comparaţie cu media regională, respectiv 11 firme. Totodată, în 2021 s-a observat o creştere a numărului companiilor insolvente care înregistrează venituri peste 0,5 milioane de euro (medii şi mari). Astfel, numărul acestora s-a situat în 2021 la 322 companii, comparativ cu 301 în anul precedent.

"Această evoluţie se reflectă şi în creşterea pierderilor financiare de aproape 5,3 miliarde de lei faţă de 3 miliarde de lei în 2020, dar şi la nivel social. Dacă în 2020 firmele intrate în insolvenţă raportau un număr de aproape 20.000 de angajaţi, acesta a crescut în 2021 la aproape 30.000", arată Coface. Potrivit studiului, în cursul anului trecut, valoarea totală a sumelor refuzate la plată s-a ridicat la peste 1,23 miliarde de lei, în scădere cu 46% faţă de anul 2020 (valoare de 2,273 miliarde de lei, -29% faţă de 2019).

"Creşterea insolvenţelor în rândul companiilor mari poate genera efecte negative multiplicatoare în economie, din cauza contagiunii ridicate dintre afaceri. Creditul comercial, deci finanţarea companiilor prin extinderea termenelor de plată, a continuat să crească într- un ritm superior creditului financiar asigurat de sistemul bancar. În acest context, economia are nevoie de măsuri imediate pentru limitarea efectului de contagiune, adică vulnerabilitatea companiilor mici să ameninţe imunitatea celor medii şi mari", a afirmat Iancu Guda, services director la Coface România.

• Distribuţia sectorială a insolvenţelor

Conform Coface, cele mai multe insolvenţe deschise în anul 2021 au fost înregistrate în sectorul construcţiilor (1.115), urmat de comerţul cu amănuntul (847) şi comerţul cu ridicata (833). Astfel, ponderea primelor 3 sectoare care au înregistrat cele mai multe dosare de insolvenţă pe rol a variat în ultimii 5 ani între 50% - 54%, iar pentru primele 5 sectoare între 65% - 70%.

La rândul său, Eugen Anicescu, country manager Coface România, a afirmat: "Anii 2020 şi 2021 sunt o excepţie de la evoluţia clasică a unei crize: 2020 a fost definit de o recesiune puternică dar cu insolvenţe în scădere (minimul istoric), iar revenirea din 2021 a fost o creştere economică fără precedent, peste aşteptări şi cu un mediu extrem de volatil. Contextul a afectat mediul de business, generând multe insolvenţe, însă în continuare se păstrează o diferenţă faţă de crizele anterioare. Provocările companiilor au crescut pe fondul presiunii creşterii inflaţiei (costuri cu materiile prime, energie, gaz, combustibil sau majorarea dobânzilor). Presiunile se vor manifesta în continuare pentru că 2021 a fost doar o prefaţă pentru normalizarea mediului din 2022, accentuată de inflaţia care va continua să crească, dar şi de accentuarea riscurilor politice şi geo-politice. Având în vedere contextul economic actual, cel mai probabil anul curent va marca o creştere a insolvenţelor la un nivel superior celui înregistrat înainte de pandemia Covid-19".

Raportul Coface mai arată că numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea în anul 2021 a fost aproape de 118.000, în creştere cu 26% faţă de anul precedent. În acelaşi timp, numărul companiilor SRL nou înmatriculate în anul 2021 a crescut cu 31%, ajungând la circa 100.000. Mai mult decât atât, numărul total de firme înfiinţate în 2021 se apropie de 150.000, nivelul maxim al ultimului deceniu.

În ceea ce priveşte gradul de îndatorare al firmelor active în România, acesta a atins maximul istoric de 78%, comparativ cu 72%, în 2019, respectiv 65% în 2007, înaintea crizei financiare precedente. În acelaşi timp, în perioada analizată, activele circulante ale organizaţiilor de pe piaţa locală acoperă 95% din nivelul datoriilor pe termen scurt.

"Capitalul de lucru negativ reflectă vulnerabilitatea companiilor pe termen scurt şi dependenţa acestora de rostogolirea datoriilor, în special atunci când vine vorba despre creditul comercial. Vulnerabilizarea furnizorilor în contextul creşterii costurilor (materii prime, dobânzi, salarii) şi diminuării marjei brute poate afecta companiile pe lanţul comercial. Cheltuielile cu utilităţile şi energia reprezintă un sfert din profitul operaţional al companiilor active în România. În lipsa unei intervenţii a statului, nu sunt decât două variante: companiile vor creşte preţurile (inflaţie)/vor întârzia creditorii la plată", se mai notează în raportul Coface.

În viziunea consultanţilor, spaţiul fiscal al României este unul extrem de limitat, iar dificultăţile în creşterea veniturilor publice au generat discuţii de compensare prin creşterea taxelor (solidaritate, impozit progresiv, reducerea pragului la microîntreprinderi la 500.000 lei vs 1 milion de lei).

În ceea ce priveşte bugetul naţional pentru 2022, analiştii consideră că acesta este "optimist" atât pe zona de venituri (+12 miliarde de lei) cât şi pe zona de dobânzi.