În 85% dintre proiectele internaţionale de infrastructură rutieră se intervine exclusiv reactiv

Conform celui mai recent studiu PIARC (World Road Association), al cărei membru este şi compania SIXENSE GROUP, în doar 15% dintre proiectele de infrastructură rutieră de la nivel global există o cultură de management al riscurilor pentru infrastructura aflată în exploatare. Potrivit aceleiaşi analize, din care face parte şi România, intervenţiile reactive cresc cu până la 40% cheltuielile din etapa de mentenanţă a infrastructurii rutiere, transmite un comunicat de presă.

În ceea ce priveşte riscurile care trebuie luate în calcul în etapa de exploatare a infrastructurii rutiere, cele mai frecvent amintite în studiu vizează factori ca: degradarea infrastructurii prin coroziune, creşterea ca volum a traficului, schimbările climatice, dar şi accidentele rutiere şi hazardurile naturale cum ar fi alunecările de teren sau cutremurele.

Conform raportului PIARC, atunci când se produc, astfel de evenimente afectează buna funcţionare a infrastructurii, ceea ce are multiple consecinţe care se reflectă în: daune (umane şi materiale) şi costuri suplimentare pentru reparaţii, dar şi în prelungirea timpului petrecut în trafic, daune la nivelul mediului înconjurător şi chiar pierderea reputaţiei autorităţii care este responsabilă de gestionarea infrastructurii respective.

Cu toate acestea, doar 20% dintre autorităţile participante la studiul PIARC au declarat că respectă întocmai toate standardele de calitate în vigoare în ceea ce priveşte gestionarea proiectelor de infrastructură rutieră (ISO 55000).

În lumina acestor date, care iau în calcul şi ţara noastră, SIXENSE România, companie care oferă soluţii şi tehnologii de monitorizare în timp a comportarii construcţiilor, trage un semnal de alarmă la nivel local.

"În mod clar, studiile internaţionale demonstrează că o infrastructură rutieră monitorizată în exploatare şi asupra căreia se intervine proactiv - eficientizează investiţiile, duce la un flux îmbunătăţit al traficului, reduce rata accidentelor şi a fenomenelor naturale care pot să afecteze o autostradă şi chiar contribuie la diminuarea poluării fonice. Cu toate acestea, soluţiile disponibile la nivel de asset management nu sunt încă adoptate pe scară largă sau sunt insuficient bugetate, deşi etapa de exploatare dintr-un proiect de infrastructură este, de fapt, cea mai importantă şi de durată şi ar trebui să fie însuşi motivul pentru care se construieşte. Dacă pe plan international există multe autorităţi publice care au adoptat un mod de lucru ce are în vedere siguranţa în exploatare şi eficientizarea investiţiilor făcute de către stat, pe plan local asset managementul şi risk managementul sunt încă teritorii insuficient explorate, iar asta se reflectă în calitatea, performanţa şi siguranţa drumurilor şi autostrăzilor pe care le avem", a declarat Mariana Garştea, CEO SIXENSE România, parte din SIXENSE GROUP, companie membră PIARC.

Potrivit raportului PIARC, cu informaţiile colectate prin urmărirea în timp a infrastructurii rutiere, poţi interveni inclusiv pentru reducerea zgomotului şi a poluării fonice generate de trafic, ceea ce afectează 125 de milioane de europeni, generează 10.000 de decese premature pe an, afectează somnul a 8 milioane de persoane şi este principala cauză a hipertensiunii arteriale pentru alte 900.000 de persoane.

"Este nevoie să facem vizibil şi pe plan local impactul pe care un proiect de infrastructură bine gândit îl are atât la nivel economic, cât şi la nivelul întregii comunităţi. Acest lucru porneşte de la modul în care gestionăm riscurile şi trece prin decizia de a interveni proactiv pentru prelungirea duratei de viaţă a unui proiect de infrastructură. În cele din urmă, toate aceste acţiuni cresc calitatea vieţii dintr-o regiune şi duc la oraşe mai reziliente şi mai sigure", a completat Mariana Garştea, CEO SIXENSE România.

Studiul PIARC a luat în calcul 64 de autorităţi (publice şi private) responsabile de infrastructura rutieră din 37 de ţări ale lumii şi a constat în aplicarea unui chestionar online, dar şi a unor interviuri în profunzime. Raportul acoperă cu precădere ţările din Europa, printre care şi România.