ÎN ACTUALUL RITM DE CREŞTERE, Atingem media europeană a Indicelui de Percepţie a Corupţiei, în 2078

România continuă să fie catalogată, şi anul acesta, drept una dintre ţările cu cel mai ridicat nivel de percepţie al corupţiei din Uniunea Europeană.

Lupta anti-corupţie dusă de autorităţile noastre nu şi-a arătat pe deplin eficacitatea şi nu a reuşit, nici anul acesta, să ne îmbunătăţească imaginea de ţară în care corupţia este în floare.

Raportul anual al Transparency International România (TI-R) dat, ieri, publicităţii, arată că Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) are în continuare o valoare foarte scăzută în România, comparativ cu cea înregistrată în alte state membre UE. Pe o scară de la 1 la 10, ţara noastră obţine anul acesta un punctaj de 3.8, cu o zecime mai mare faţă de cel din 2007, în condiţiile în care media celorlalte state membre ale UE este de 6.62.

România urcă în clasamentul statelor membre UE şi lasă poziţia codaşă Bulgariei, care înregistrează o scădere de 0.5 puncte faţă de 2007, fapt ce nu ar trebui să ne bucure prea tare.

"Acest indice obţinut de Româ­nia nu este subiect de mândrie sau satisfacţie, având în vedere că această creştere este de numai 0.1 şi reprezintă un trend iniţial", spun reprezentanţii TI-R. Potrivit acestora, la eforturile depuse, creşterea este foarte mică faţă de aşteptări. "Este ca şi când temperatura unui bolnav a scăzut de la 39,8 grade la 39,7, departe de optimul de sănătate al acestuia", potrivit unui comunicat al TI-R.

Deşi scorul obţinut în acest an se înscrie în trendul crescător înregistrat de România în ultimii ani şi indică totuşi existenţa unui prim-impact al reformelor anticorupţie, creşterea este insuficientă şi nesemnificativă pentru a ne asigura competitivitatea în cadrul UE.

"O creştere de o zecime nu este o victorie, ci mai degrabă arată că avem sustenabilitate de pas de melc şi credibilitate foarte scăzută", au apreciat reprezentanţii TI-R.

Faptul că progresele ţării noastre la acest capitol sunt extrem de mici este demonstrat şi de clasamentul TI-R privind evoluţia pozitivă a IPC. Şi aici ne situăm pe locul 11, din 11 posibil, ceea ce arată că suntem ţara cu cea mai mică creştere a IPC din UE.

"În zece ani am progresat doar cu patru zecimi", a adăugat directorul executiv al TI-R, Victor Alistar şi a reiterat că media UE este de 6.62, în scădere şi ea de altfel. În condiţiile în care avem un IPC de 3.8 care creşte, odată la zece ani, cu 0.4, media UE pare de neatins.

De altfel, un simplu calcul ne arată că, dacă ne menţinem ritmul de creştere de 0.4 şi pe viitor, am putea atinge media UE prin 2078.

"Punctajul de 0.4 acumulat în ultimii zece ani arată că diferitele guvernări au utilizat strategiile şi măsurile anticorupţie ca armă politică sau instrument de imagine", au declarat reprezentanţii TI-R.

Un exemplu elocvent îl constituie decizia preşedintelui Traian Băsescu de a-l suspenda pe ministrul Muncii, Paul Păcuraru, apreciată de analişti drept o nouă oportunitate de imagine şi o nouă lovitură dată guvernării lui Tăriceanu.

Băsescu şi-a justificat decizia prin faptul că DNA a început urmărirea penală a ministrului Păcuraru sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, după cum a anunţat Cotroceniul.

Paul Păcuraru a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că decizia preşedintelui Băsescu de a-l suspenda este una politică.

Ministrul liberal a precizat că, dacă ar fi fost vinovat, şi-ar fi dat demisia pe loc.

Totodată, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a confirmat, ieri, că a avut o discuţie cu premierul Călin Popes­cu Tăriceanu pe tema preluării interimatului la Ministerul Muncii, în principiu fiind de acord să preia portofoliul.

Acest fapt nu va trece neobservat.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a anunţat, ieri, că Executivul de la Bruxelles va ţine cont şi de raportul publicat de TI-R la redactarea rapoartelor României şi Bulgariei pe justiţie, din primăvara anului viitor.

În plus, Victor Alistar atrage atenţia că IPC este, în cazul nostru, un semnal negativ atât pentru investiţiile străine directe, cât şi pentru agenţiile de rating internaţionale.

Johann Graf Lambsdorff, profesor la Universitatea din Passau, a explicat că "există probe care indică faptul că o creştere a IPC cu un punct (pe o scară de la 1 la 10) are ca efect mărirea fluxurilor de capital cu 0,5% din produsul intern brut şi a salariilor cu 4%".

Potrivit TI-R, singurele state care au reuşit această performanţă sunt Slovacia şi Cipru.

Nici la nivel mondial nu România nu s-a clasat foarte bine. Ţara noastră ocupă locul 70 în clasamentul mondial al Transparency International, dintr-un total de 151 de state, fiind devansată de state precum Samoa, Namibia, Bhutan şi chiar de către Georgia, stat puternic afactat de tensiunile interne.

Topul este condus de Danemarca, Noua Zeelandă şi Suedia, la polul opus situândus-se Rusia, Belarus sau Siria.